Având în vedere ce face casta judecătorilor români, coruptă până în miez, e clar că nu mai avem larghetea morală de a avea opțiuni de astea tip Vai, eu nu votez, pentru că nu sunt compatibil cu nimeni. Până ne compatibilizăm noi cu toți, ne fură ăștia românia de sub noi. Și așa […]

Stau și mă gândesc la problema pe care o avem cu responsabilitatea excesivă asupra copiilor. Sigur, nu mai sunt aceleași vremuri, copilăria tip Cu cheia de gât s-a închis demult, dacă nu vrei să ți-l găsești călcat de o mașină, violat, răpit sau mai știu eu ce. Dar chestiile astea se răsfrâng și […]

Ca o paranteză înainte de, din ce știu eu, există un sistem prin care statul poate deconta costurile acestea, acel formular 51 sau cât era. Dacă este cineva familiarizat cu sistemul, vă rog explicați-l, poate fi un ajutor nesperat. Bună Cetin, Știu că în mod obișnuit nu publici așa ceva, deși ai făcut […]

Am crescut în niște vremuri pe care mulți dintre voi, cei născuți deja după revoluție, nici măcar nu le înțeleg și nu le concep. Bine, mai grav e că le și neagă, gen nu are cum, sigur nu a fost așa, nu se dădea pâinea pe tichete, toți ne descurcam, mai furam, mai […]

Sursa foto Hai sa va povestesc niste traume, daca tot stau si ascult colinde cu Hrusca. Cand eram mic, una din putinele scapari ale mele din iadul familial era sa merg la bunici, la Mitocu Dragomirnei. In vacanta de vara, de obicei, cateodata si in vacanta de iarna, dar mai rar, pentru […]

Scris de Mirel Salut Cetin, am promis un text, acum multe luni in urma, daca poate fi publicat, n-ai decat. Disclaimer!,- in textul de mai jos, foarte probabil veți întâlni o serie de greșeli pe care mi le asum, dat fiind faptul ca nu am nici prea multa scoală, sunt plecat de 23 […]

Acestea au fost ultimele amintiri ale Alexandrei, publicate aici. Initial voiam sa ma opresc la cele de ieri, dar unii dintre voi au atâta ură în ei față de o femeie necunoscută, care, cel mai probabil, face un exercițiu stilistic, încât nu m-am putut abține să nu vă mai dau o…doză. Alexandra, mulțumesc […]

Pe vremuri, pâinea era cel mai ieftin aliment pe care îl puteai cumpăra. Pe vremea bătrânului Ceașcă, deși era aliment cumpărat pe sub mână, în ultima perioadă, cu cartele și rații de un sfert de pâine de persoană, tot ieftină era. Nu știu dacă era de calitate, pentru noi era vis să facem […]

Gata, am ajuns acasă. Șontâc-șontâc, mă dau lovit să nu mă pună coana Tanța să dau cu aspiratorul. Barbarismul trupelor rusești pe care l-am văzut în treacăt îmi dau fiori gândindu-mă cât de aproape am fost. V-am zis, dacă mai scap câte-o tâmpenie din gură, dacă-i mai zic lui Cetin că-l iubesc sau […]

Bunicul meu, pe care l-am iubit nespus de mult și lângă care nu am putut fi atât de mult cât aș fi vrut, iubea caii cu pasiune. Întotdeauna a avut cel puțin un cal în grajdul său, dacă nu doi, cai pe care îi trata cu cea mai mare grijă posibilă, cea mai […]

Nu am avut timp să mă uit ieri la vestitul clip pentru care a fost dată afară voluntara de la ISU Prahova (bine, e râsul curcilor inclusiv formularea, am dat afară un voluntar. Practic, fata aia își rupea din timpul ei, gratuit, ca să muncească pentru ISU). M-am uitat astăzi Efectiv nu văd […]

Era dimineață, iar dimineața gândurile se limpezesc. Nu și ale bunicii. Căci era o dimineață de august 1944 iar ea era îngrijorată și nu dormise deloc. Se chinuise cu somnul toată noaptea și când mai scăpăta așa din cap tresărea speriată ca de moarte și-i netezea așa cu degetele pe cei doi băieți […]

Sunt momente în care scriu chestii controversate cu unicul scop de a scoate o discuție bună în comentarii. Știți, aia cu legea lui Murphy, scrie anumit ceva greșit sau controversat și cineva te va corecta imediat. Dar sunt și faze în care nu pot să înțeleg, jur. Domnul prim-ministru Cîțu centralizează […]

La bunicul meu, în Mitocu-Dragomirnei, când ninge, apăi ninge. Adică la modul curtea se nivelează cu casa, gen 3 metri de zăpadă. Iar oamenii sapă tunele prin zăpadă, pentu că animalele din gospodărie nu se pot baza pe pompieri să vină să le dezgroape, șura nu trimite fânul prin teleportare, fântâna tot cu […]

Cred într-unul dumnezeu, tatăl a tot țiitorul și a toate făcătorul. Nu o mai țin minte decât vag pe bunica. A murit când aveam 11 ani și pur și simplu, toata amintirea mea cu ea s-a șters. Nu reușesc să mi-o amintesc nici măcar cum arăta fizic, toate imaginile sunt doar din fotografiile […]