Săptămâna trecută mi s-a făcut dor de București și am zis că n-ar strica câteva zile de plimbare. Am rămas impresionat, vă zic de ce imediat, dar întâi trebuie să-mi pun niște cenușă-n cap.

Am scris mai demult două articole în care am zis nasoale despre cei șapte pitici primari ai Bucureștiului și armatele lor de vici, consilieri și alte ajutoare, mai exact că sunt perfect inutili și că ori nu ies din birouri, ori sunt niște lepre care fac orice altceva în afară de muncă.

Simt nevoia să-mi cer iertare de la internet, că așa e corect când greșești. Era o problemă de timp, se pare că n-am avut eu destulă răbdare.

Am găsit un oraș care chiar arată a capitală europeană și mi se pare normal să consemnăm aci pe blog și lucrurile bune care se întâmplă.


Ce mi-a plăcut:

Am găsit nu mai puțin de 32 de parcări Park & Ride, majoritatea gratis, restul între 3 și 5 lei pe oră. Unele sunt în centru, altele la marginea orașului. E foarte tare că poți să rezervi loc și că de acolo ai transport în comun care vine odată la 5-10 minute, negreșit.


Traficul – mi se pare minunat că poliția chiar își face treaba. Dacă ai parcat ca un dobitoc, mai ales în centru, în câteva minute ai amenda-n parbriz. Nu mai există „am uitat să plătesc” sau „sunt pe avarii”, iar ăsta e un pas enorm către civilizație.

Există si măsuri pentru cei care fac asta constant, anume caracatiță pe roată și scoase numerele de înmatriculare, după cum se poate vedea:


Parcul meu preferat, anume Hérasztrau/ Királi Mihály I, arată impecabil. Lacul nu e mizerabil, cum scriu niște oameni răi pe internet, coșurile de gunoi nu lipsesc, băncile nu-s pline de rahat de păsări sau devastate, locurile de joacă nu-s închise cu lacăt și nu au gaură-n gard (ca să nu-și asume nimeni nimic).

Nu știu ce consumă cel mai iubit actor din piesele maică-sii – nici vorbă de cluburi care rup muzica la maxim până la ultimul client.

Îmi pare bine că lumea a înțeles că trăiește într-o societate și că dacă vrei bubuială până la 5 dimi există cluburi în subsol sau departe de zonele în care locuiesc oameni.


E drăguț să vezi spații verzi îngrijite și un centru vechi care nu mai pute a pipi și gunoi – ca turist, parcă ai vrea să te întorci, să explorezi mai mult.

Așadar, un mare köszönöm pentru Nicușor și ceilalți șase primari care chiar se străduiesc să gospodărească orașul – altfel iese treaba când ai planuri coerente și gândite, când nu te ocupi exclusiv cu meciuri politice sau muieli pe facebook și când scopul principal nu e îmbogățirea sponsorilor.

Răbdare, amici, lăsați oamenii să lucreze. Au nevoie de timp și înțelegere. Știți cum e – greaua moștenire, birocrația, lipsa de bani, vremea rea, otomanii, se dilată șinele.

P.S: E o plăcere să îți iei boxa portabilă cu bluetooth și să te relaxezi pe malul Dâmboviței.
P.S 2: Am uitat să zic de trenuri, 160 km/h constant, în liniște. Bravo și pentru infrastructură.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.