O poveste cu și despre nașteri

Inițial voiam să vă povestesc o chestie mai dură, oarecum pe subiect, legată de un moment greu din viața mea, acum 18 ani. Cred că 18 ani, anul acesta ai fi fost majoră, Mărie. Dar ar fi fost nepotrivită, mult prea nepotrivită. Așa că hai să discutăm ceva mai pe pozitiv și despre evoluție.

Probabil prea puțini dintre voi mai știu sau țin minte cum erau secțiile de nașteri și neonatologie, acum vreo 20 de ani. Majoritatea celor care treceți prin asta, în vremurile de acum, beneficiați de condiții normale, umane, de tratamente umane, de saloane decente, de politici de stimulare a relației mamă-făt-copil.

Dar pe vremuri, dragi copii ce faceți copii, situația nu era DELOC așa. Iar cei ce au fost acolo, știu. Sigur, e posibil să mai existe urme ale acelor vremi, la urma urmei, rănile au fost foarte adânci, dar, una peste alt, lucrurile se schimbă și s-au schimbat mult.

Când mi s-a născut primul copil, frica mea primordială era de maternitate. Sigur, consulturile prenatale au fost la un cabinet particular dar, acum 17 ani, să poți să naști la privat nu era chiar la îndemnâna oricui, cu siguranță nu a mea, așa că opțiunile erau foarte limitate. Și când am mai auzit că maternitatea este maternitatea Ilfov, a căzut cerul pe mine. Bine, după aia am aflat că e, de fapt, la Diham, lângă 23 August. (îmi cer scuze că folosesc terminologie specifică vremurilor trecute, dar habar nu am cum se mai numesc acum, eu tot așa le zic, taximetriștii știu și ei unde e, iar cursa e oricum 1 milion jumate, șefu)

Așa că am ajuns la spital ușor cu chiloții maro, din motivele mai sus menționate. But…la spital, surpriză. Partea post natală era ca scoasă din filmele americane de gen. Nu știu cum era aia natală, că, pe vremea aia, nu aveai acces la naștere, cât despre acces la cezariană, să fim serioși. Și nu are legătură cu faptul că aș fi leșinat.
Da, deci saloane cu un singur pat, cu toaletă și duș propriu, cu televizor, cu căldură (februarie e o lună friguroasă), cu pătuț dedicat pentru bebeluș, care stătea cu mama în cameră (poate unii dintre voi își aduc aminte că, pe vremurile de care zic, trebuia să dai o micuță atenție asistentei să te lase să vezi copilul), cu neonatolog care stătea după mamă să o învețe, cu antrenament de alăptare, antrenament pe care se insista, ca mamele să nu abandoneze la primul eșec, da, tot felul de chestii la care eu rămăsesem bujbee.

După care am aflat că aripa respectivă fusese reconstruită, după o donație din partea unei companii, din păcate, am uitat cu desăvârșire care și că face dintr-un program inițiat și sponsorizat tot de oamenii ăia, pentru promovarea nașterii și a mamei și copilului. Cumva, iată, dădusem de civilizație prin bunăvoința unor oameni buni.

Despre restul, despre cum alergam cu eprubete cu sângele copilului în buzunarul de la pieptul gecii, ca să analizeze bilirubina, pentru că bilirubinometru cam nu, despre următorul copil, despre ultimul copil, sau poate nu ultimul și covidul petrecut la maternitatea Polizu, poate altă dată.

Acest articol există ocazionat de ceva similar.

Fundația Vodafone a finalizat selecția celor opt secții și compartimente de terapie intensivă neonatală de nivel 1 și 2 care vor fi dotate cu aparatură medicală și echipamente conexe în valoare de 2,3 milioane de lei, în a patra etapă a programului Fondul Viață pentru Nou-Născuți. Până în prezent, Fundația Vodafone a alocat prin acest proiect peste 9 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii medicale a 27 de secții de neonatologie din spitale din întreaga țară. Secțiile și compartimentele de neonatologie și terapie intensivă neonatală care vor fi dotate în a patra etapă sunt din următoarele unități medicale: Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Județean de Urgență Reșița, Spitalul Municipal Carei, Spitalul Municipal Turda, Spitalul Județean de Urgență Buzău, Spitalul Municipal Onești, Spitalul Județean de Urgență Focșani și Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.
Pentru cele opt secții vor fi achiziționate peste 40 de echipamente și piese de mobilier medical. Printre cele mai solicitate echipamente de către aplicanți se numără ventilatoarele, mesele radiante (cu sau fără modul de resuscitare), monitoarele pentru funcții vitale și EEG, injectomatele, resuscitatoarele în piesă T și bilirubinometrele.

Rețineți, NIMIC din ce s-a făcut și modernizat în spitalele românești nu s-ar fi întâmplat fără participarea companiilor private, care au subvenționat aducerea spitalelor românești în secolul 21. Cei care doresc să susțină această cauză pot să se alăture prin SMS la 8845 cu textul RITM (donație lunară de 2 euro), donație online, pe site-ul Fundației Vodafone, direcționarea a 3,5% din impozitul pe venitul anului 2025 sau prin implicarea unei companii.

Fundația Vodafone a început investiția în neonatologie în urmă cu 12 ani, când în România rata mortalității infantile era de aproape 10‰. În prezent, datorită eforturilor depuse alături de alte organizații, mortalitatea infantilă a scăzut la 6,4* la 1.000 de nașteri vii (*sursa). Aceste cifre ne situează la o valoare a ratei mortalității infantile aproape duble față de media din Europa. Una dintre cauze este aceea că doar 9% dintre secțiile și compartimentele de neonatologie din țara noastră au în dotare toate echipamentele necesare pentru a îngriji nou-născutul prematur sau cu probleme grave de sănătate.

Mai multe detalii despre programele Vodafone se regăsesc pe www.fundatia-vodafone.ro, jurnaldebine.fundatia-vodafone.ro/ și www.facebook.com/fundatiavodafone