Pacatul maxim al emisiunilor gen Vocea romaniei, XFactor, Romanii are talenturi sau ce rahaturi mai polueaza spatiul mioritico-teveistic este ca, genetic, nu se pot tine de formatul standard pe care l-au cumparat. Format pe care il puteti urmari, foarte ok, pe The Voice, de exemplu. Omul intra, isi face treaba, juriul zice da sau ba, ne vedem de drum. La noi, in clipa in care audienta are o oarecare scadere, se incepe, in cel mai brutal mod, cu cacaturile lacrimogene.

Și așa apar fetițele fără mâini, cu povești duioase despre chinul și lupta lor zilnică, apar dresorii de jigodii care își rup de la gură să își hrănească animăluțele, apar mizerii ca tipul ăla de aseară, care a rupt trifecta-n două, cu scaune întoarse, păsărică pe scenă care îl anunță despre boțul de lumină ce i-l poartă-n burtă și restul de mizerii care sunt insuportabile pentru oamenii cu IQ din 3 cifre, dar atât de apetisante pentru majoritatea românilor.

Și da, din cauza acestor mizerii sociale eu nu mă mai uit de 3 ani la rahaturile astea, deși eram nelipsit din studioul de la RAT.