Sunt un tip iesit târziu din România, prin anii 2000, cred. Nu am avut motiv, bani, când, de ce, chestii de astea. Plus, când a fost să plec în Bulgaria, la un moment dat, am aflat că partenera mea din vremea aceea a devenit fosta mea parteneră, din cauza unui flirt finalizat în Bulgaria, prin urmare, sufeream doar dacă vedeam semnul de graniță la TV.

Anyway, ca orice alt bucureștean, prima oară când am ieșit, am ieșit la bulgari, uitasem de dezamăgirile și durerile tinereților, trecuseră deja aproape câteva luni, totul era bine. Am fost la un complex de acolo, Liuliaka, piscină, Dunăre, liniște, relaxare. Vine masa, cer de mâncare, nu mai știu ce am vrut, ciuflicikătă cu ciorbicișătă, nu prea contează. Vine chelnerul cu un ditamai castronoiul de salată de roșii cu castraveți și brânză. Eu, cu banii numărați în buzunare, aveam impresia că mi-a adus salată pentru tot hotelul, m-am speriat Nee, neee salatcikata. La care chelnerul, zâmbicios Ot căștătă, ne îngrijoratkată. Adică era din partea casei, să nu mă îngrijorez, simțise că sunt sărac.

Prima oară când am fost în Grecia, cu nevastă, cățel și purcel, adică cei doi copii, am fost în Halkidiki, Sarti, Nikiti, ceva de genul acesta. Ceva hotel de 5 stele, deja rupeam pe potență financiară, aveam și ford, ne permiteam. Bine, hotelul ăla de 5 stele grecesc era la jumătate mai ieftin decât hotelul de 3 stele românesc la care nu am vrut să mă duc.

Prima dimineață, ne așezăm la masă, vine chelnerul, ne aduce întâi și întâi apă rece. From the house, evident. Mâncăm gyrosurile și ce spanac mai aveau ăia pe acolo (slabă bucătărie au grecii, ține-mă doamne, că mori acolo de la atâta gyros și frigărui cu denumiri pompoase), cerem nota, doar că nu. Vine grețili și ne aduce câte o înghețată pentru fiecare, from the house. Așa a fost în fiecare zi, dulciuri, fructe, ceva din partea casei tot primeam. Nu costau mult, nu era un cap de țară, dar ne făcea să ne simțim bine și apreciați.

Am fost în Serbia, undeva, în capitală, între ruinele unei cetăți, pe vârful unui deal cu vedere la fluviu, cea mai spectaculoasă priveliște posibilă, era ceva ireal. Mi se părea că pângăresc locul ăla dumnezeiesc cu liorpăitul meu din mâncarea excelentă adusă de o domnișoară foarte frumușică, la care nu prea mă puteam uita, că nu eram singur. Dar mă uitam, că aveam curaj, pentru că, înainte de masă, domnișoara ne adusese câte un țoi de ceva băutură tare, împreună cu niște pâine caldă și ceva slăninuță de a lor. From the house, evident.

Probabil pentru mulți dintre voi, gesturile astea nu au însemnat nimic, v-ați întâlnit poate des cu așa ceva și le considerați normale. Pentru mine au reprezentat fidelizare, întotdeauna m-am întors cu plăcere în locurile unde am fost primit bine, întotdeauna am preferat să îmi cheltui banii în locurile despre care știu că sunt așa, practic, au câștigat un client pentru o lungă perioadă de timp, deși ar fi putut să fie ca cei ce vând cartofi cu pietre pe marginea șanțului, cine îl mai vede vreodată pe ăsta?

__________________________________________________________________________________

Am scris de Freshful când au apărut, era hype pe internet, văzusem inclusiv o dubiță de la ei, în trafic, avea numere roșii, proaspătă, de abia introdusă în comerțul socialist. După care am și comandat, pe banii mei, ca să văd despre ce e vorba și dacă chiar e mișto.

Da, pretenași, chiar a fost mișto, produse de calitate, care chiar nu prea se găsesc peste tot. Din punctul meu de vedere, găsești carne de calitate, vită US care ți se topește în furculiță, condimente și legume mișto, tot ce am eu nevoie ca să #tatigateste bun și sănătos pentru copiii săi.

Și acum, motivul pentru care am legat Freshful de poveștile mele.
Până pe 6 decembrie, Freshful oferă un voucher de 50 de lei discount pentru prima comandă tuturor celor care își fac cont și plasează o primă comandă de minim 200 de lei. Adică comanzi de 200 de lei, introduci ViataFreshful înainte de plasarea comenzii și voila, plătești doar 150. Așa, ca unul din gesturile alea de care am povestit mai sus.

Atractiv, nu?