Da, sunteți bătrâni

Circulă, în dimineața asta, pe internet, pornit de la Andrei, un articol de la Huff, cu ce nu le mai convine bătrâneilor din ziua de azi. Surpriză, mă identific cu aproape toate cele 17 puncte.

1. Arguing with other people. It makes me think of Keanu Reeves. He gave an interview about growing older and said he protects his peace by refusing to argue with anyone about anything. He said, ‘2+2 is 5? You are correct. Have a nice day.
Spre deosebire de Keanu, eu mai adaug și o trimitere la origini, pentru că-s român get beget.

2. Concerts without assigned seating. I’m not showing up hours early to get a good spot and then be stuck there the entire time without being able to sit or use the bathroom or else I lose my view.
Dintotdeauna, dacă am fost la un concert, mi-am luat bilete la tribuna VIP su chestii de genul, în niciun caz în mijlocul miezului. Nu de alta, dar nu îmi place când ți se pișă pe picioare vreun tip care e acolo de 10 ore, venit să prindă un loc bun și nu vrea să plece, ca să nu își piardă locul. Și nici nu poate să plece, că nu are unde.

3. Hangovers. Three days to go back to normal is too much now and not worth it.
Nu am mai băut alcool la nivel de îmbătat din urmă cu mulți ani, numărați și cu zecile, de când am aflat că am diabet. Doar gândul la mahmureală îmi face rău. Îmi aduc aminte de Blogăria, când eram atât de beat încât vomitam alcool pur, gata distilat. Gizăs craist, never again. Bine, nici nu aș mai putea, pentru că ar însemna să fie și ultima beție.

4. I used to go to the bar on the weekends, play darts, listen to the band, etc. It was fun! Now it’s just crowded annoying people, loud music, and overpriced beer with a cover charge. I’ll still make an appearance for some food or to watch a game, but it will be more of a happy hour thing.
Odată cu avansarea în vârstă, statul în încăperi de genul acesta, cu aglomerație, zgomot, fum de vape, oameni care răcnesc, îmi transformă mintea într-un walking atac de panică.

5. Anything starting past 9 p.m. I wish I could convey this more often to people. Anything that requires me to be out past 9 p.m. is an inconvenience.
Dacă îți propui să ne vedem undeva, după ora 9, înseamnă că, de fapt, nu vrei să mă vezi. E ca atunci când îmi propun prietenii să ieșim la o bere în centrul vechi, la 6-7 seara. Bro, sunteți nebuni, mie îmi ia o oră doar să ies din pantelimon, cum credeți voi că aș pleca de nebun ca de aici la Craiova, doar ca să beau o cola zero caldă?

6. Putting up with BS. I’m 64 and will retire in eight months and also just filed for a divorce — and hopefully, that will be done before retirement. I’m done with it all. I have looked into buying a co-op condo in a 55+ community and should have one secured within a couple of months. My employer seems to think they can call me for advice when I retire, no, they can’t because they have been very toxic, and I’m almost done playing that game. My husband thinks he can treat me like crap and not acknowledge anything important to me, I’m done with his toxic behavior. He’s still in shock that I have the guts to do it. He wanted to continue to be married, but I showed him a list I made of why I needed to leave and why I should stay, and the ‘should stay’ list was completely blank. He couldn’t even argue because it was all true on reasons I should leave. I am not too old to start a new chapter in my life and enjoy what time I have left.
Cu cât devii mai bătrân, cu atât devii mai conștient de cantitatea scurtă de viață pe care o ai și pe care ai avut-o. Și efectiv nu te mai reține nimic să scapi de oamenii care ți-o poluează cu tâmpenii. Timpul rămas e mult prea scurt, de murit mor oricum singur.

7. Lack of sleep. All-nighters were once manageable. Now I pull an all-nighter, and I am useless.
Din motive de ADHD, sunt insomniac profesionist. De când mă știu am adormit greu, invidia mea cea mai mare era pe oamenii care pun capul jos și adorm instant, lucru care mie nu mi se întâmpla nici dacă alergam un maraton, înainte. Și nu rare erau nopțile în care mă prindea 2-3 dimineața fără pic de somn în mine. Și atunci, alegeam soluția simplă. Mă dădeam jos din pat și îmi vedeam de treabă normal, nu mai dormeam deloc, adormeam noaptea următoare, mai repede. Am încercat recent, înainte de a începe medicația de ADHD, gluma asta. Să fim serioși, pe la 11 am adormit mort, absolut incapabil să continui.

8. Caring for people who don’t care about me.
Am rupt legăturile cu absolut toți oamenii care știam că au stat cu mine doar pentru că aveau nevoie de ceva de la mine. Nu îi mai vreau în viața mea, nu vreau să îi știu. Nu am nimic cu ei, fiecare are propria sa strategie de viață, dar strategia mea de viață este să fiu lăsat în pace să mă pot ocupa de oamenii cărora chiar le pasă de mine și de cel ce sunt acum.

9. Sitting on the floor. I can still sit on the floor. I can’t get up from the floor without making a lot of noise, though.
Când făceam wu-shu, făceam la o sală de sport a unui liceu, cred că liceul RATB. Și acolo, pe jos, era parchet. Totul se desfășura pe parchet. Antrenamente, lovituri, căderi, mai ales căderi. Toata gama de chestii la care stai în genunchi, în fund, în coate, mama lor. Acasă, pe parchet, dacă mă așez în genunchi, zici că mă așez pe oțel, atât de tare mi se pare. Iar ridicatul este o problemă de trigonometrie, tropa tropa cos de alfa, dacă nu am de ce să mă sprijin. E ca atunci când m-am dat jos din Lamborghini, practic am pus mâinile jos, am extras curul, genunchii, opacica, sus băiatul.

10. New slang. Someone said ‘no cap,’ and I had no idea what that meant. I’m 35. I understand it now — but it is beyond stupid. Who comes up with this?
Venind de la inventarea internetului încoace, eram mândru că făceam parte din cei ce au folosit, pentru prima oară, LOL, ASL PLS, 🙂 pentru zâmbet sau emoticoanele alea de la yahoo, vestitele emoticoane Do you like fat guys with no money? După care au venit memeurile, gifurile, pronunțate gif, nu jif și toate prescurtările alea tip WDY, AMA, WTF, FML și restul. Le-am învățat și pe alea. Ca să constat, acum, că de fapt sunt boomer și că noua generație care vine, cea a copiilor mei, deja are altele, alt slang, alte modele de comunicare. Pe astea nu cred că le mai învăț.

11. Waiting in line. As a 33-year-old rollercoaster lover, I’m really beginning to question whether the rush is worth it.
Asta, la mine, e de la ceaușism. Am stat la atâtea milioane de cozi, zile întregi, săptămâni chiar, încât refuz să stau la cozi, oriunde ar fi ele, case de marcat, rollercoastere sau altceva. Am mai mult de 3 oameni în față, drum bun, mai bine nu mănânc decât să stau la coadă.

12. This heat. I remember when I used to want to lay out, do beach activities, and swim. Now, I’m dreading having to go out in the sun and want to be locked away in my air-conditioned home.
Ați fost vreodată la plajă având un ventilator mare după voi? Pentru că eu am fost. Dar oricum, în loc de plajă, prefer întotdeauna o piscină bună, unde să mă pot retrage la umbra barului și să beau o cola zero.

13. Camping on the ground. No more tenting for me unless I have a cot or comfortable air mattress. Getting up and down is difficult for me now with my bad knee and general…unsvelteness.
Asta cu campingul nu a fost pe felia mea niciodată. Când făceam sport de performanță, mergeam cu echipa în cantonamente la munte și ne mai luam și gagicile cu noi. Cred că a fost cea mai anticlimactic lucru pe care îl puteam face, a fost prima dată în viață când am realizat că, dacă mergi pe munte, nevoile fiziologice tot pe munte trebuie să ți le faci. Și e deloc sexy să îți pazești gagica atunci când face un căcuță, delicat, după un copac. Și știi că nu prea are unde să se spele după. Și nici pe mâini, că aveți doar o sticlă de apă de 0.5 după voi. Și după care vrea sex în cort. Și tu știi toate astea. Vă zic…no. NO.

14. Skinny jeans. Ironically, since skinny jeans are ‘out,’ wearing skinny jeans is an ‘old guy’ thing. If you see a guy walking down the street wearing skinny jeans, Chuck Taylor’s, and a tight T-shirt, he’s likely closer to 40 than 20.
Aici m-a ferit cel de sus, mai mult datorită faptului că, în viață, mi-am ales femei inteligente, care să gândească pentru mine lucrurile care mă depășesc, cum ar fi cu ce să mă îmbrac.

15. Going places without a bathroom nearby. Not necessarily ‘too old,’ more like ‘too IBS.
Orice om de vârsta mea o știe. Nu pleci în oraș fără să ai o hartă mentală a locurilor unde poți găsi o toaletă. Bine, cu apariția mallurilor, deja asta e o problemă secundară, dar pe vremuri, era super nasol să scoți o fată la plimbare și să te ia durerea de burtă. Oricum, prostata, cu vârsta devine și ea mai grasă, așa că trebuie să știi unde să o poți satisface.

16. Work. I used to be very enthusiastic. I have moved up, sideways, and down in a different field to move up again. Now at 40, I just want to cook, exercise, talk to my friends, play some video games, watch television, and sleep well. I can’t believe what we do to ourselves. I was always a strong believer in capitalism, but that’s changing, too.
Aici e un subiect sensibil, pentru mulți dintre voi. Pentru că așa sunteți educați (și nu zic neapărat că e rău, pentru că și eu am fost acolo), să munciți până cădeți jos, pentru că așa se obțin toate alea. Și vă distrugeți tinerețea, băgând de la 9 la 10 noaptea, vă distrugeți relații, căsnicii, sănătate, pentru un iluzoriu viitor. Viitor pe care l-ați putea atinge și cu maxim 50% din ce băgați în mod normal. Viitor spre care mergeți oricum, și dacă munciți până cădeți din picioare, și dacă nu.
O parte a educației ar trebui să fie înțelegerea limitelor proprii și, mai ales, înțelegerea faptului că și miliardarii se cacă, și miliardarii mănâncă, și miliardarii sunt nefericiți. Singura diferență e că ei își schimbă mijlocul de transport și casa. Ai atins o anumită limită? Ești fericit? Îți place de ce ai și ce vezi în jur? Oprește-te. Bucură-te de ai tăi. Bucură-te de ce ai realizat. Înțelege că acela e momentul mental care îți va veni în minte când vei muri. Momentul când ai simțit că ai totul, și fericire, și oameni. Nu banii.

17. Not being comfortable. I’m done with that. Give me a pillow and some legroom. A bench in the shower and a fluffy towel. Give me space to breathe and live. Give me quality over quantity and I gladly pay extra for an upgrade.
Nevastă-mea, fiind mai mică decât mine, nu înțelege de ce nu accept niciodată, la avion, pachetul cel mai ieftin, ăla cu rucsac și locuri alandala random. Pentru că e mai ieftin. Sigur, e mai ieftin. Dar confortul meu valorează mai mult decât diferența aia de bani. Același lucru e valabil și la ales hoteluri sau cazări, țări, plaje, cumpărat de apartamente sau case. Vai, acest apartament e ieftin, sigur ne descurcăm cu faptul că e la 2 într-un bloc fără lift. Sau lasă. Oh, uite ce ieftină e salteaua asta pe care vom petrece o treime din viață, nu contează că e tare și denivelată, e ieftină.
Nope, never. Confortul, leisureala, sunt chestii care trebuie să vină by default.

Anyway. La mine sunt 16.
La voi?