In postul acesta, mă voi concentra tot pe prima întâlnire. Voi derula firul conversațiilor. BDSM-ul ar fi fost scânteia care a înfierbântat gândurile noastre. Dar, cum a spus și sadicul, am tot vorbit și vorbit în atâtea ore.

De ce oare am crezut că este ucrainean și nu doar un român ca toți ceilalți? Păi, avea nuanța aceasta de păr și ochii precum. Fusesem obsedată timp de 11 luni de un băiat cu ochii albaștri. (Studentul a văzut pozele. Am avut dreptate cu această comparație. Aveau până și aceeași culoare a părului.)

Ochii studentului se schimbă în funcție de ce poartă. Devin ba verzi, ba albaștri.

Sadicul era înalt, nu cel mai înalt. S-a intitulat „relativ înalt”. I-am calculat BMI-ul și mi-a ieșit că este în jur de 21. Cântăream mai mult decât el, iar oasele mele sunt ușoare.

„Tu pari rocker, dar nu de ăla dus la extrem.”(cămașa lui, tricou negru cu imprimeu)

„A, păi, îmi place să am un touch. Nu să fie foarte evident.”

Mi-a povestit cum un cimitir ucrainean a fost devastat.

„Am citit mema aia că, la ce mașini au refugiații, noi suntem ăia refugiați.” (totuși, nu am făcut gaură în adidași de la mers pe jos)

„Au venit în țară ăia cu bani.”

„De unde ești?” 
Aflu orașul. 
„Pe bune? Mama este din același județ, doar că din celălalt capăt. Ai auzit de satul ei?” 
„Da, vărul meu este de acolo, unde trăiesc țigani mulți.”
„Surorile mamei au terminat liceul în orașul tău. Verii mei au terminat liceul tău unde vin țărani (oameni de la țară) și cocalari.”
„O grămadă.”

Urlu fără motiv de fostul meu. Îi arăt poze cu el. A zis că aduce a arăboi.
„De fapt, nu cred să fi fost țigan deoarece familia sa nu respecta tradițiile.”, am încercat să fiu obiectivă. Ar fi fost el brunet la piele, dar nu vorbea limba și nici nu provenea dintr-o familie cu 10 puradei.

„Familia mea nu l-a plăcut din cauza aspectului fizic. Verișoara mamei a declarat că nu vrea să îl întâlnească pentru că este prea urât.” 

(Vara mamei a fost făcută  fix cu un muzician. Mi s-a explicat de către o soră de-a bunicii mele. Dacă un bărbat din satul lor muncea ca lăutar sau bâlcean, nu avea cum să fie român. Nu conta că scria „român” pe buletin. Vara mamei mai și arată a țigancă. Nimic greșit cu asta. Este de o ipocrizie retardă să judeci după culoarea pielii pe cineva un pic mai deschis decât tine. Nu mi-a păsat de sentimentele fostului meu. El mi-a confirmat că i s-a mai atras atenția că-i urât. De când trebuie să nu fii urât ca să porți o conversație cu cineva? Conversație ce nu implică strângere de mână ori futai. Asta este logica uneia care dă de pomană la biserică.

În liceu, mi-a trimis mesaj la miezul nopții un băiat din clasa apropiată. Mă uitasem pe profilul său de facebook. Auzisem bârfe cu chicoteli despre dânsul. Apare că este bisexual. Poate a bifat varianta din greșeală. Nu, chiar era bisexual. Studia la clasă de Real. Așadar, se aflau alți purtători de prostată. S-ar fi simțit lezați de orientarea sa.
„Nu este normal ce face.” (un coleg incel din clasa lui)

Discut cu el, foarte inteligent ca om. Mergea la club de dezbateri. Intră la Medicină. „Ce este mai important? Să fii iubit ori să iubești?”. El a răspuns „Ambele sunt la fel de neimportante.”. A fost și cu băieți. În opinia lui, sunt mai puțin dramatici decât fetele.

A doua zi, colegul bisexualului vrea să îmi prezinte pe cineva. Oare cine era acel cineva? Bisexualul de la miezul nopții. Mi-a sărit muștarul pentru că mi se părea extrem de urât la față, chiar dacă era înalt și avea greutate normală. Las să îmi scape intenționat că este urât. Întâlnirea a fost un fel de bătaie de joc. Bisexualul nu l-a pus pe colegul ăla să ne combine.
„Și mie mi s-a făcut o glumă de genul.” (tot incelul)
Eram așa de enervată încât îmi întreb cu ton sarcastic colegul de bancă dacă sunt mai frumoasă decât bisexualul. Mi-a confirmat asta, și el conștient de indignarea mea.

Dacă aș fi avut ceva împotriva urâților, nu l-aș mai fi adăugat pe bisexual. Am apreciat intelectul său. Devenisem ranchioasă deoarece pe atunci nu aveam habar cum să acționez când trebuia să resping un urât. Ăla poate voia romanță cu mine. Îmi era teamă de stânjeneala situației. Dacă doresc doar prietenia ta, poți fi și al treilea gen. Să ai și corn în frunte. Nu îmi pasă.

După întâmplare, s-a combinat cu o colegă din clasa lui. Alt băiat din colectivul lor o plăcea. Îmi căzuse cu tronc acest băiat homofob și rasist (”white and proud”, recita din Paraziții). Noi, 4 liceeni, eram un „pătrat romantic”.

Am întrebat-o pe iubita bisexualului dacă o deranjează că ăluia îi plac băieții:

„Dacă înșală, nu mai contează cu cine. Gestul în sine este foarte urât.”

Ea și bisexualul se zvonește c-ar fi plăcut același băiat.

Acum tânăra face doctoratul în Psihologie. Tată ei s-a sinucis anul trecut. Fiul său a fost diagnosticat cu autism. Nimeni nu s-ar fi așteptat la asta din partea fostului președinte al Asociației Psihologilor. Tot pe atunci o fostă colegă de clasă și-a pus capăt zilelor. Studia Medicina. Oamenii ce lucrează în domeniul sănătății pierd lupta cu vidul existențial. Cei ca mine, fără traiectorie în viață, trăiesc să își dea ochii peste cap. Dacă nici idealurile umanitare nu te țin în viață, atunci ce anume?

După incidentul „blind date”, mă bag în seamă cu bisexualul din nou.
„Când m-am comportat okay cu tine, tu te-ai comportat urât. Acum că te tratez cu indiferență, cauți și mai mult atenția mea. Ești urâtă.”

Am purtat o dezbatere deoarece nu înțelegeam homosexualitatea din punct de vedere evolutiv:
„Cuplurile gay nu pot face copii.”

„Nici cele bătrâne.”

O țineam pe a mea și m-a blocat.

Mă întâlnesc cu el prin 2019. Tot bisexual a rămas.
„Nu-ți este frică dacă vei fi bătut din cauza orientării tale sexuale?”
„Am 186 cm.”
Îl întreb cum arată polițistul. Întreb toți băieții bi cum arată ăia care îmi plac.

S-a dat pe Drept. Poate va schimba legile privind statutul LGBTQ+.

Spre deosebire de vara mamei, eram adolescentă pe atunci. Nu femeie trecută de 50 de ani. Era normal să am o asemenea atitudine ultragiată. Nu mi-aș fi dat seama din prima. Ce visa bisexualul să fiu în existența lui?)

Fostul meu chel era foarte gras. Se vedea cu ochiul liber din poze. Lui îi creea o stare de satisfacție că era un urs brun. Fusese mai „slab” și asta era o rușine în amintirea sa.

„Nu-mi place să văd grăsime la ceilalți. Din partea mea, iubitul meu poate arăta ca de la Auschwitz.”
„Nu suport să văd grăsime pe mine. Am oase grele, nu prea am grăsime.” 
Spre deosebire de el, oasele mele sunt subțiri. Fostul chelios mă compara cu o pufoșenie.

„I-am zis fostului meu că mă uit la un colaj cu Vadim Tudor și nu știa cine e.”
„Când am timp liber și mă plictisesc, îl urmăresc. Ai auzit de Lorin Furtună?”
„Este din Rădăuți și vorbește despre extratereștri, reptilieni. A murit.”
„Da, da.”

„Mă certam cu el. Am citit Psihologie și îi spuneam că nu vreau să ies din casă. M-a numit antisocială. Îl corectam că de fapt sunt asocială. Știi, există grupurile acelea antisociale care bat, fură, violează.”

 „Nu mi-a plăcut de fostul meu. L-am rugat să mă manipuleze ca să mă pot îndrăgosti de el. A spus că ar putea face asta, dar îi este prea lene.” (Își dorea să îl iubesc pentru ceea ce era ca persoană. Când interesul tău este transpus doar în sex și bani, nu îți pasă ca cel de lângă tine să îți vadă adevăratul sine dezgolit. Nu avea vreo personalitate fermecătoare. Ar fi trebuit prea mult efort mintal să se muleze pe tiparul meu.)

„Acum 3 ani, unul pe stilul meu făcea un sondaj deoarece voia să înțeleagă ce își doresc femeile. M-a întrebat cum aș vrea să fiu sedusă. I-am răspuns <<Fii prietenul meu!>>.”

„Îmi plac băieții mai deschiși, nu ăia exotici. Tu ai preferințe?”

„Acum ceva timp, nu îmi plăceau blondele fiindcă părul lor avea o nuanță nenaturală. Dar există saloane unde ți-l fac să aibă o culoare naturală. Vreau să mă fac roșcat. Să pară că îmi ia foc părul.”

Îi arăt discuțiile mele de pe Dating, o aplicație matrimonială.

„Îmi trimit mesaje agramate. Sunt idioți.”

„Din câte observ, te distrezi.”

„Unul mi-a povestit că i-a făcut una oral la întâlnire. L-am sfătuit ca pe viitor să nu le spună așa ceva fetelor din prima. Se întreba pe Messenger cum de l-am găsit pe facebook. Parcă nu observase prietenii în comun pe care-i aveam.

<<Nici una dintre prietenele noastre comune de pe facebook nu mi-a făcut oral.>>

L-am întrebat cum le convingea pe fete să facă sex cu el.
<<Le promiteam că nu spun nimănui că am făcut sex cu ele.>>

De obicei, când ai aventuri, nu faci sex cu cei din cercul tău, ci cu necunoscuți.”

Eram grasă, dar măcar aveam „dotări”. Exact atunci m-am ridicat de pe bancă.  M-am rotit ca să mi le observe studentul. A admirat cât a admirat. Aflu că și fosta lui era proporționată ca mine, deși cântărea mult raportat la înălțimea ei. Îi arăt fotografii cu acel porn star dintr-o conversație privată. Mai târziu îmi dezvăluie că a văzut mai multe detalii. I s-a aprins becul că am o minte cam perversă. 

 „Mă aștept că, dacă o fată le are mari, să aibă și burtă.”(înţeleaptă observaţie a făcut)

Discutăm despre muzică. Nu suport jazz-ul și clasica, dar ascult Tom Jones. Îmi place Evanescence. Versurile lor descriu BPD. Un rocker ce prefera muzică mai ciudată m-a enervat. Mi-a jignit gusturile. I-am trimis piesa asta. Nu i-a plăcut, însă, după ceartă, și-a tras gagică fană Smiley. Din speech-ul studentului, Smiley făcea chestii mișto înainte. Totuși, un album mai recent are 10 piese care sună mai mult a una singură.

„Am fost la televizor. Pe facebook arăt ca în realitate.” (Țin de identitatea mea secretă cu dinții. Staff-ul din televiziune te caută și în gaură de șarpe. Nu figurez la emisiuni-circ. Mama a lăcrimat când mi-am făcut numărul în fața camerelor. Cum să-i fur această bucurie măruntă compromițându-mă virtual? Dacă mă reîncarnez, rămâne că am fost „destrăbălată”.),

„În liceu, am fost olimpic. Am jucat șah în campionate. Lucrez în IT. Știu programare, dar nu-mi place.” 

Nu îndruga verzi și uscate. Am verificat informațiile pe Internet. Erau valide. Mai poți minți cu intențiile tale. Cu realizările de pe plan profesional, nu. 

„Era  o emisiune. Unul a murit chiar în ziua difuzării, filmând cu două săptămâni înainte. Ar trebui să îi pună pe cei care vin acolo să semneze o clauză. Emisiunea nu este responsabilă dacă au infarct de cord în timpul filmărilor.”

„Hahahaha!”

„Numele meu este mai greu de scris. Uite, avem doi prieteni în comun! Acela este best friend-ul meu pe care l-am cunoscut pe 24 decembrie, anul trecut. Din 10 piese pe care mi le dă să le ascult, una îmi place garantat. Îl vezi rocker cu plete, dar este și pe trap. La fel și prietena sa cu talie mică și fund mare. Prietenul meu urmează facultatea asta, dar nu știe ce vrea să facă pe viitor.”

Eu și prietenul lui semănăm indubitabil când vine vorba de țeluri în viață. Era student la facultatea de care m-am lăsat.

Discutăm despre al doilea băiat, care era prieten cu prietenul cel mai bun al sadicului.

„Se pune că îl cunosc dacă am vorbit pe Internet?”

„Da.”

„Este de-o vârstă cu mine. În 2017, a cunoscut-o pe actuala prietenă (mai mare cu doi ani) din Coreea pe Duolingo. Din 2010, ăla locuiește în Germania. A venit în vizită în România cu iubita lui. A rămas surprins că un nene din parc nu l-a atenționat să aibă grijă cu ea. Chinezii au adus virusul. Bunicii lui stau în oraș.”

Pe „neamț” îl cunoștea de la o petrecere, probabil cu „alcooale”.

„În fotografia aceasta porți ochelari ca ai ăluia din Oasis?”

„Ozzy Osborne.”

„Urăsc nunțile și botezurile.”

„Și eu la fel, dar am fost la botezul organizat de vara mea ca să beau.” (pe mine alcoolul mă face să tușesc)

„De când cu pandemia, nu am mai mers la sală. Vreau să pun mușchi.” (urăsc sala) 

Richard Balint (mormolocii care s-au uitat  pe Minimax și Cartoon Network îi vor recunoaște glasul, dar nu și fața) a zis că lui i s-a părut întotdeauna inutil mersul la sală. Are grădina lui. N-are nevoie de sală. A jucat în <<Scripcarul de pe acoperiș>>. Am văzut filmul.”
„Eu piesa de teatru.”

Devianții sexuali nu doar taie și spânzură în calea lor. Mai citesc o carte. Le ies gărgăunii de undeva.

 „Am un profesor de facultate ce seamănă cu Iisus.”
„Eu am un prieten.”
„Colega mea voia să îi ureze la mulți ani de ziua lui. Și-a amintit de o prietenă care îl plăcea. Fata asta care îl plăcea pe profesor a fost pârâtă de un băiat, iar profesorul a lăsat-o în restanță, deși aia avea note bune și prezență la ore. Într-un final, a trecut-o.”

„Realizez cât de scundă ești pentru că m-am ridicat de pe bancă.”

M-a ghicit în tarot hater-ul care m-a sictirit „pitica dracului”. Între noi se insinuau 25 de cm. Nu depășeam umărul vânjos al refugiatului.

A fost eroarea mea. Nu m-a invitat să mergem la mall. M-am autoinvitat. Mi-a scăpat un „Putem să plecăm?”. A zis că nu regretă ce s-a întâmplat.

Era un articol mai lung. Dar l-am tăiat în două. Există continuarea.

84 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    “Era un articol mai lung. Dar l-am tăiat în două. Există continuarea.”
    Chiar trebuie?
    Daca e musai…

    44

    • #2

      Dacă am rezistat până aici, trebuie să rezistăm până la capăt!

      1

  2. #3

    .

    88

  3. #4

    iar o sa spuna autoarea ca sunt rai comentatorii

    26

    • #5

      si va scrie 3 articole despre fiecare comentator in parte:))

    • #6

      @Arhi eu zic ca putem zice pas macar la articolele de delir justificativ și obsesie cu troli…
      Iar dacă tu consideri ca blogul tău are chiar asa mare nevoie de o categorie de fantezii deocheate, pot sa-mi încerc mana. Nu pot sa promit decât ca ar fi mai…coerent, dar cred ca și atât ar fi deja un mare plus.

      25

    • #7

      oh, cu placere!!

    • #8

      Mai încolo mă duc la Baumax să-mi iau spray argintiu, să mă dau cu el la bot. Considerați că am urlat deja WITNESS ME.

      0

  4. #9

    Ia-ti pastilele și fa terapie. Pe bune!

    41

    • #10

      Dacă îmi spuneți și de ce să fac terapie, poate mă duc la psihologul facultății. 😀 Să nu bat drumul degeaba.

      4

    • #11

      Tu du-te acolo și arată-i ce, și cum, ai scris. De restul se va ocupa el/ea.

      48

    • #12

      Nu te iau la misto și nu-ti vreau răul. Nu pot sa zic exact de ce pentru ca nu te-am testat. Însă ceva ai. Este spre binele tău. Treaba ta, faci ce vrei.

      0

  5. #13

    Ce e cu atatea tag-uri? (Daca explica in articol, imi cer scuze, nu am avut rabdare)

    7

  6. #15

    Credeam că tag-urile sunt puse de Arhi/Cetin.

    3

    • #16

      :)) Supraestimezi rabdarea oamenilor.

      0

  7. #17

    Extraordinar. Textul asta se rostogoleste peste cititor ca un gang-bang cu soldati rusi veniti din Vasluiurile lor siberiene. Cred ca ar trebui sa mai bagi niste interludii, un plan de idei, un dictionar explicativ la final cu personaje, evenimente, timeline. Oricum, e intrigant. Sa vina si a doua jumatate! We can take it!

    29

    • #18

      tu vrei sa imi inchizi blogul…

    • #19

      Ha ha
      Se pare ca sunt destui masochisti pe blog.
      Au avut rabdare sa citeasca si mai vor continuarea :))

      6

    • #20

      Eu n-am răbdare să citesc, dar sunt prietenos și încurajator.

      8

    • #21

      am trecut direct la comentarii de data asta.

      0

  8. #22

    e ca si cum un AI ar face un scenariu pe baza unor cuvinte specifice.

    29

  9. #23

    Nu-i frumos sa incurajam oameni cu probleme psihice.

    40

  10. #24

    Am auzit conversatii mai interesante, mai bine structurate si cu un fir logic la coada la mici la Obor decat voma asta de cuvinte de aici.

    58

  11. #25

    E vineri, refugiatii mei!

    11

  12. #26

    I’m out… am crezut că o să se îmbunătățească scrierea, dar nu. Dacă se poate, eu votez ca ăsta să fie ultimul guest post scris de tine.

    70

  13. #27

    textul pare o defulare de refulari, intr-o dunga!

    16

  14. #28

    Se presupune ca atunci cand scrii un text ai totusi talent sau daca nu talent macar acele notiuni de baza si un fir logic.Nu ai cum sa citesti asa ceva cap coada oricat de bine intentionat ai fi.

    26

  15. #29

    Slabut AI, ma asteptam ca un robot sa scrie mai bine in romana. Dar cu timpul o sa devina mai buni. Deja pe engleza is foarte convingatori.
    Nici baietii cu ochi albastri nu ar avea rabdarea sa parcurga intreg continutul.
    Mai taie din ele, lasa doar esentialul ca nu e carte.

    19

    • #30

      Eu nu am mai putut citi tot, pe bune. Dar tot vreau partea a cincea. Nu știu de ce :D.

      3

    • #31

      @Mihai pentru ca speranta și apetitul pentru picanterii mor ultimele…

      5

    • #32

      Poate sezonul 5 o fi mai incitant, nu știu ce să zic.

      0

  16. #33

    Ar ajuta o poză cu autoarea, că nu mai înțeleg nimic despre aspectul său fizic :)).

    Am văzut tot felul de exemplificări prin cele 3 articole precedente și nu știu dacă e ”așa”, sau ”așa”.

    11

    • #34

      Stai linistit, in postul urmator aflam ca de fapt e un barbat cu probleme de gen.

      11

    • #35

      Arăt la corp precum acel porn star pe nume Codi Vore.

      2

    • #36

      Eu unul, m-am lămurit, nu mai am nevoie de poze.

      4

    • #37

      @Masochista: si asta e un motiv de lauda?

      4

    • #38

      adica, pe langa toate problemele, esti si grasa!

      0

  17. #39

    ca nu mai sunt poze cu tate vinearea inteleg. dar asta nu mai inteleg

    33

  18. #40

    Desi nu sufar de OCD, chiar din contra, ma loveste OCD-ul (!!!!!) cand vad ce si cum scrii… Du-te la un psiholog, cum foarte bine ti-a recomandat cineva mai sus. Nu trebuie sa-ti explicam TIE de ce te trimitem. Da-i psihologului sa citeasca ce-ai scris si va sti ce sa faca.
    Oh, unde sunt vremurile cand citeam banalitati scrise genial de Visurat…

    31

  19. #41

    Sufar de o forma ciudata de masochism care ma face sa intru de fiecare data sa citesc un terci de fraze fara nicio logica. Cred ca autoarea scrie pentru o anumita categorie de oameni cu OCD, care intra plini de sperante sa vada daca autoarea si-a mai revenit si pleaca apoi dezamagiti ca nu s-a intamplat nimic. Titlul cu refugiatii ucrainieni e in aceeasi categorie cu “soc si groaza”, “n-o sa-ti vina sa crezi” si “click aici sa vezi”.

    Plot twist: articolele sunt scrise de un ucrainian sarac, care descrie supliciile prin care trebuie sa treaca pentru o bucata de snitel.

    13

  20. #42

    @ Autoare Daca Lorena Lupu nu ar fi existat, erai ea avant a lettre, deoarece stilul asta bolovanos de exprimare in directia aia tinde sa o ia.

    Daca tinta ta e sa ajungi o femeie puternica si ‘tendependenta this is the way. Cearta-te cu toti care iti critica stilul, insista ca sunt troli, nu lasa jos nici pentru o clipa garda feminismului.

    Sfatul de mai sus cu terapia pare bine intentionat chiar daca vine de la o anonima de pe internet, subscriu si eu la el, iar motivele ar fi o forma moderata spre medie de narcisism si BPD pe care le observ (de ce zic BPD e pentru ca am avut o prietena care avea asta si recunosc niste patternuri, si sincer iti spun e foarte greu spre imposibil sa stai impreuna cu cineva care se manifesta asa) din ce vad in modul tau de a te descrie si exprima. Nu sunt psiholog de meserie ca urmare ai si optiunea sa crezi ca aberez insa daca ai parte de un psiholog la facultate suna bine ca varianta, da-i o sansa si vezi ce parere are.
    Subscriu la ce zice si Dr.Acula si ca incheiere as putea sa zic sa percepi sfaturile astea ca date cu intentie buna si nu ca niste arogante iar critica asupra textului doar constructiva.
    Peace out.

    11

    • Ce patternuri observi la mine de mă compari cu prietena ta ce are BPD ori spui că arăt o doză moderată spre medie de narcisism? Prietena fost diagnosticată de un psihiatru?

      Știu că sfatul cu terapia este dat cu bună intenție din partea unor anonimi, însă, dacă îmi luați nebunia, voi rămâne numai cu cinismul, iar ăla nu face pe nimeni să râdă.
      Unele sfaturi le percep ca pe niște aroganțe din cauza miștourilor și cuvintelor urâte („stupid people”, „scelerată”, „personalitate dedublată”, „schizofrenie”, „bipolară”, „proastă”). Din 20 de comentarii, poate 3 sunt scrise cu dorința altruistă de a îmi arăta drumul „ăl” bun, dar văd negru înaintea ochilor din cauza restului de insulte.

      Mulți nu ar crede, însă, după o zi, am început să râd la ele, mai ales când au băgat glume. De asta le-am și trimis spre postare, o vorbă de duh ori o muștruluială pe sub mustață îmi ating punctul „sensibil”(G).

      0

  21. #44

    Dar al cui e blogul asta? Cetin de ce permite sa fie scrise astfel de articole? Inseamna ca, de fapt, el e de acord cu asta…

    9

    • #45

      Maestre, c’est toi? Am citit comentariul asta cu vocea lui Cristoiu. De unde a avut blog si cine i-a dat acces la internet si la refugiati? :))))))) Chiar Cetin, cum ai putut sa permiti sa scrie fata asta elucubratiile ei? Ca le-ai publicat hai, treaca mearga, dar cum sa permiti sa le scrie??? Pfff

      5

    • #46

      Aveau si lasere…de unde domnule sa aiba lasere ca sa proiecteze lumini???

      0

  22. #47

    Am rezistat cam vreo 20% sa citesc.

    5

  23. #48

    Comentez foarte rar pe aici, dar citesc zilnic.Dar acuma nu m-am putut abtine. Efectiv ma uit ca un prost la articol si am senzatia ca am uitat limba romana. Nu inteleg nimic, s-a f*tut sau nu? Ce o tot intorci, femeie, ca nu te inteleg deloc. Care e povestea?

    26

  24. #51

    :)))) ce misto e faza asta
    dementa, text dubios, langa-danga….daaaar hai sa vedem si finalul
    e ca la filmele alea super cretine la care te tot uiti cu juma de ochi sa vezi totusi cum se termina.
    e practic un sharknado 6.

    9

  25. #53

    Gata, m-am prins de-o treabă, acum sper să am și dreptate. Eu cred că autoarea și-ar dori o relație serioasă cu tot ce implică ea, dar din ceva motiv (poate anxietate, poate altul) se teme de asta. Poate se teme că va fi părăsită, cine știe. Nu a dat detalii, sau nu au fost eu atent.

    Timpul trece meschin, pe lângă noi toți, și de la o vârstă începem să regretăm anumite decizii. Trăiește-ți viața, așa cum vrei, bucură-te de experiențe și fii fericită :D. Nu o să mai ai niciodată 25 de ani și vei regreta că nu ai făcut anumite lucruri la timpul lor.

    4

    • #54

      Nu din cauza anxietății nu îmi găseam pe cineva. Ca fată, mereu îți vor scrie libidinoși, fie că îți place, fie că nu. Este regula de aur a dating-ului. Sunt destul de băgăcioasă, vorbesc prea mult, spun lucruri nelalocul lor. Anxietatea constă în faptul că nu sunt mulțumită de mine, nu pentru că nu știu să îi spun unui tip că îmi place de el.

      Mă simțeam atrasă de băieți cu probleme psihice, dar nu să fie doar perverși ori deranjați la mandardă.
      Dacă este idiot și se întreabă de ce m-a ofensat întrebându-mă dacă mă masturbez, deși mi-a scris primul de nicăieri, prefer să mă consolez cu degetele.

      Iar majoritatea care mă agață sunt de ăia care îmi scriu după 5 minute să vorbim pe telefon, că au multe de împărtășit, însă, de îi întreb ce vor anume să îmi zică, li se rupe firul de la film.

      Fostul ăla de pe Internet credea că sufăr de frică de abandon. Adevărat, dar pe aia mi-o activezi când însemni mai mult pentru mine decât ăla dezgustător ce îmi trimite dick pics ori milogul caree mă întreabă de 5 ori pe zi cum mi-a fost ziua, deși l-am pus la categoria „ignore”.

      2

    • #55

      Păi și de ce ești nemulțumită de tine? Scuze, poate ai scris în articole, dar mintea mea nu poate procesa :)).

      Apropo, unde îi găsești pe toți băieții ăștia? Facebook Dating?!

      0

  26. #56

    Voi credeti ce vreti, dar eu insist ca Tim e autorul

    11

  27. #57

    Pare blue sclera in poza, sper ca este ok, un control nu ar strica:
    www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/154236

    1

  28. #58

    da cartea aia cu Pompierul nu mai apare?

    6

  29. #61

    Masochisto’, pe bune c-am incercat, ca era scris cu italic, nici nu mai conteaza unde-am abandonat, n-are nici cap nici coada, sari de la una la alta de la o fraza la alta, nu se intelege nimic, cine e fost, cine e chel, cine e bisexual, who’s who. Ma alatur si eu celorlalti comentatori care si-au manifestat ingrijorarea fata de sanatatea ta mintala.

    9

  30. #62

    Vai, ce frumos.

    5

  31. #63

    M-am obligat să citesc tot articolul la fel cum mă oblig să alerg când simt că nu mai pot. Strângând din dinți, râzând nervos din senin, cu lacrimi în ochi dar cu ambiția de a ajunge la sfârșit. Cred că atunci când am terminat de citit au izbucnit endorfinele în mine fix ca la sfârșitul unui antrenament greu. Textul e un fel de carte de telefon la care se adaugă adjective – are multe personaje și acțiune mai deloc, iar sintagma ”fostul meu chel” eu am citit-o cu ”chel” ca substantiv, ceea ce m-a distrat. Am mai tresărit vesel la pasajul ăsta:
    Mă întâlnesc cu el prin 2019. Tot bisexual a rămas.
    „Nu-ți este frică dacă vei fi bătut din cauza orientării tale sexuale?”
    „Am 186 cm.”
    Îl întreb cum arată polițistul. Întreb toți băieții bi cum arată ăia care îmi plac.
    Am început să citesc din urmă, credeam că mi-a scăpat ceva despre polițist (articolul hotărât m-a făcut să cred că trebuia să-l cunosc din text) dar m-am înșelat. Singura chestie care mă face să sper să înțeleg ceva din text e continuarea pe care o aștept cu nerăbdare, poate acolo e cheia. Ca la Pulp Fiction sau Memento, filme în care ai imaginea completă doar la sfârșit, în rest ele fiind doar o serie ciudată de întâmplări aparent fără legătură între ele.
    Pentru cei care au citit, propun câteva întrebări ajutătoare: ucraineanul e bisexual? Lorin Fortuna poartă ochelari ca ăla de la Oasis? De ce țiganii sunt bisexuali? Iisus a murit la o emisiune televizată?

    10

    • #64

      Si oare politistul avea pulan mare?

      0

  32. #65

    O mică observație: “Între noi se insinuau 25 de cm.”
    Pe care direcție?
    Pe x sau pe z?

    9

  33. #66

    Frumoasă modalitate a găsit șeful blogului să ne pedepsească !

    12

  34. #67

    draga mea, eu te-am citit primele 3 dati cu rabdare, acum nu am mai avut, insisti prea mult pe un singur episod si pe amanunte care poate conteaza doar pentru tine

    nu iti face o obsesie din acest episod, te rog, probabil e o raza de exotism intr-o viata plictisitoare, dar depinde acum doar de tine sa mai gasesti si altele, pot fi exotice si originale fara a fi unsafe. Poti intalni multi oameni, poti explora multe.

    nu te crampona sa iti gasesti din prima iubirea vietii perfecta, vei da de escrocii sentimentali care sunt foarte abili in a te convinge de asta. Nu te feri sa explorezi diverse semi-relatii, pana apare (sau devine) ceea ce iti doresti, asa vei evita si plictiseala, nu e nimic rau la 25 de ani in a sari din floare in floare daca nu minti si nu inseli pe nimeni

    iti sugerez sa incepi ceva activitati care sa omoare plictiseala, uite, zici ca faci ceva filologic, ai putea sa dai meditatii de romana unor refugiati ucraineni, desi nu o sa prea fie barbati pe acolo

    daca iti expui din prima preferintele sexuale pe net (desi cat timp nu prea experimentezi, poate nu iti plac cu adevarat, e doar o fronda) vei atrage persoane interesate doar de sex, foloseste-ti intai inteligenta si originalitatea, apoi in intimitate vorbesti de asta

    spuneai pe la inceput ca ai elemente de TSA, asta s-ar putea sa te faca sa gandesti diferit de alti oameni si nu iti va fi usor sa fii inteleasa si sa ii intelegi. Poate gasesti literatura pe tema asta, mai mult in engleza. Poti incepe cautand sugestii pe quora. E altfel construit creierul tau, insa tocmai asta te poate ajuta sa devii un om de exceptie, sa inventezi ceva, sa creezi ceva deosebit, doar sa canalizezi puterile tale spre acea directie.

    nu prea am timp sa elaborez dar sper ca ajuta gandurile mele

    9

  35. #68

    Am aplicat soluția rațională și am venit să citesc doar comentariile de data asta. Mă felicit. Și am aflat cine-i Codi Vore. Meh…

    16

  36. #69

    Fara suparare … cred ca erau mai atractive țâțele de vineri decat … chestia asta.

    9

  37. #70

    1. 50% comentați răutăcios pentru ca aveți attention span-ul unei broaște iar ceilalți citesc rapid printre rânduri sperând să găsească material de labă.

    2. (Lorena plus Marghioala Gălețeanu plus Angela Tocilă)/3. E o tipologie de caracter feminin relativ restrânsă, cu oareșicare succes și priză, de obicei la inceli și paria (rockerii, emo, dnb, uneori trap).

    3. Studentă sapiosexuală obeză cu tendințe schizoide pe termen mediu, proiecții mizantropice și accent vag pe personalitate multiplă, deocamdată în stadiu incipient; complex narcisistic cu puseuri bipolare; BDSM putea fi orice altceva.

    Pe scurt, mai bine citești un roman de Mihail Drumeș sau chiar Marin Preda, epoca târzie, asta dacă nu faci parte dintr-una din categoriile de la punctul 1.

    Rata de interes și curiozitate: 3/10.

    Moving on.

    Semnat, sociopatul (cât se poate de) funcțional al blogului, cu ceva pasiune pentru psihologia judiciară, aka “profiling”.

    14

  38. #71

    @CA: poți cumva sa dai autoarei contactu’ lu’ Fluture? 🙂

    5

    • #72

      Vezi ca Fluture are acces la multe unelte, cherestea si fier-beton. Ce-ai cu fata?

      0

  39. #73

    Cum Arhi citeste tot ce se publica pe blogul lui, admir devotamentul si inversunarea depuse pentru asimilarea mesajelor din acet text. Eu prefer sa astept sa iasa filmul…

    1

  40. #74

    Coaie, nu o mai publica pe scelerata asta, da-o-nsangue de treaba! #stoppromotingstupidpeople

    9

    • #75

      “Persoană vinovată sau socotită capabilă de mari nelegiuiri și crime; om mârșav.”

      Cu plăcere, tocmai ai învățat ce înseamnă “scelerat”. Depinde doar de tine să acumulezi informația asta și data viitoare să folosești corect cuvântul. Până atunci am s-o prefer pe ea unora care folosesc cuvinte neștiind mai nimic despre ele.

      0

  41. #77

    Frațilooor, mâniatu-s-au Cetin pre noi, cetitorii, și pentru postările noastre pedepsitu-ne-au cu a patra epizdolă, cea pentru ieșirea cu greu a duhului din neuron, a Masochistei din “Amintiri cu refugiati ucraineni” cetireee! Să luăm aminteee! Biruit-au gândul la BDSM și la multă voroavă s-au strâns Masochista și Sadicul, făr’ de strângere de mână sau futai. Iar Sadicul avea “ochii precum.” și îi plăcea să aibă un touch, dar ea urla despre fostul ei, care era urât, pentru că nu avea gaură în adidași, iar verișoara mamei sale dădea de pomană la biserică. Și zadarnic s-a arătat bisexualul de la miezul nopții, ei cu tronc căzându-i băiatul homofob și rasist. Iară atunci bisexualul s-a combinat cu psiholoaga, iar colega s-a sinucis, lupta cu vidul existențial pierzându-o. Văzând acestea, ea s-a băgat în seamă cu bisexualul cel nou, măcar că era urâtă, el 186 având, iar fostul ei, un reptilian chel și foarte gras fiind, asemenea lui Vadim Tudor. Însă citind psihologie, degeaba îi tot arăta adevăratul sine dezgolit, căci el nu voia să o manipuleze, blondele plăcându-i, ce la prima întâlnire oral făcutu-i-au. Atunci ea, fiind grasă și având dotări, asculta Tom Jones, iar el și-a tras gagică fană Smiley. Acestea zicându-le, a taiat articolul în două, milostivindu-se de noi, și toate acestea, precum le-am cetit, așa le-am scris, sau nu, că nu iaste alta mai tâmpita și mai zadarnică în toată zăbava pe Arhiblog, decât cetitul “Amintirilor cu refugiati ucraineni”, ale Masochizdei! Aaamiiin!

    30

  42. #78

    A reușit cineva să urmărească cine cu cine vorbește? Câte persoane apar în text?

    15

  43. #80

    Noi vineri seara ne adunam la terasa, nu facem terapie pe grup/blog.

    4

  44. #81

    Mana sus cine a citit tot cap-coada si nu printre randuri, ci fiecare cuvintel.

    8

  45. #82

    Pedestrian at best.

    1

  46. #83

    @autoare/autor: scrie frate cat vrei si cum vrei! Nu conteaza ca e bun sau rau, scrie! Dupa cum vezi ai si pubkicul tau. Gandeste-te ca sunt unii care subt prosti de le curge scuipat din gura si au mii si mii de urmaritori pe tiktoc si alte platforme. Iti gasesti si tu publicul tau. Mie sincer nu mi place ce scrii, nu pot urmari firul epic sa zic asa. Dar cred ca stiai ca trebuie sa-ti asumi comentariile negative cand publici ceva. Dar pana la urma suntem necunoscuti 99.99% asa ca nu avea pretentii de la orice gheorghe doja din online sa fie gingas cu tine. Hai noroc si succes la toate!

    4

  47. #84

    N-am comentat pana acum pentru ca nu am fost în stare sa emit absolut nimic despre textele astea. Totuși, le-am citit pe toate, mai pe sărite.

    Ori iei ceva înainte sa scrii și asta e rezultatul delirului, ori dacă nu iei nimic, ești prajita de la abuzuri de substanțe din trecut sau by default – în toate scenariile, mi-e greu sa cred ca nimeni nu te-a îndreptat spre terapie, măcar din familie dacă nu dintre prieteni. E greu să nu te prinzi ca cineva ca tine are probleme. Și nu prin prisma poveștilor în sine – fiecare face ce vrea cu viața lui, ci prin prisma felului în care îți merge mintea și cum sunt relatate – biscuiții tai nu mai sunt de mult în același pachet. Pari o persoana inteligenta totuși, am bază că vei înțelege ca ăștia de te trimit în comentarii la psiholog nu o fac din “băiețeală” si chef de caterincă, ci pentru că intr-adevar pari bulversată. Du-te și caută-te, nu e nicio rușine în asta. Sănătate.

    7