Pentru toate chestiile din viața mea, eu am propriul seif electronic. Soția. Vreau să țin minte să fac ceva? Îi zic ei că am de făcut nuștiuce și îmi aduce aminte. Am nevoie să cumpăr ceva? Iubitoo, trebuie să mă duc la Brico să iau dulie cu ghivent. Vreau să mănânc cartofi, deși am ceva alergie la cartofi și devin un zepelin urât mirositor? Lumina ochilor mei mă bate pe umăr și îmi susură încetișor în ureche Nu ai voie cartofi. Trebuie să vorbesc cu un client, să fac plăți sau să contabil ceva? Ține minte ea și nu le mai fac eu.

Desigur, asta are și părți negative, cum ar fi că ține minte și toate lucrurile rele pe care le-am făcut, le fac sau le voi face de-a lungul vieții.
Dar asta e, merită durerea.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.