Aștept să scriu cartea aceasta de foarte mulți ani. Și nici chiar acum, când scriu primele litere, nu știu dacă o voi termina. Sau dacă, pur și simplu, o voi scrie vreodată. Dar scriu aceste rânduri ca să nu uit, când voi fi mai mare decât Garcia Marquez, de unde a pornit totul.

Așa că această carte e scrisă pentru Geani. Niciodată nu am apucat să îi spun că nu am meritat atât de mult și întotdeauna voi trăi cu regretul că odată, demult, am lăsat plângând, într-un colț de stradă, o fată mică și negricioasă.

Acum poate fi comandată și varianta fizică. Amazon, Thalia, Barnes and Noble.

Celălalt motiv este prietenul meu Marius Palcu, pompierul ucis în permisie de către poliția română, pompier a cărui singură vină a fost că era îmbrăcat în uniformă într-un moment în care polițiștii din capitală căutau o uniformă verde.

Și poate și pentru Majorul Cristi Fugaciu, care, fără să știe, a făcut bărbat din turcul său favorit.
Nu în ultimul rând, scriu lucrurile astea pentru că acum sunt liniștit. În umbra Lunei.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed