Acum să mai spuneți că sunt eu tâmpit și exagerez când e vorba de emo kids. Hai să vă arăt poezia unei fete emo adevărate, pe nume punk-kiddoh:

Azi mi-am taiat o vena…asa a fost sa fie
Si mi-am manjit peretii toti cu ura,
Apoi am desenat un zambet pe coltul de hartie
Si-am ras superior… doar sunt de rasa pura.
M-am apucat sa scriu, pe coala mea murdara
Si-am scris cu cioburi si cu lame imbibate-n sange,
Tot scriu prostii, mi-am zis, de ce sa stric cerneala,
Mai bine-mi tai o vena si scriu cu tot ce-mi curge.
Am desenat si versuri, am mazgalit lumina,
Din mana-mi tremuranda a luat conturul ceata,
Razand fara-ncetare de lumea ce-o sa vina,
Din ochii mei supusi am dat simtiri de gheata.
Dar cine sa priveasca pe coala mea, de sange albastrita?
Si cine sa gaseasca, prin randuri, durerea ce-am prescris?
Pictand cu lame mari si mana-mi ofilita
Al cioburilor aspru si ruginit tais

No, nu e copilul ăsta bătut în cap? Serios. Vene tăiate, sânge ce curge pe coală, picturi cu lame.
Acum serios, îți vine să te gândești de 2 ori când te întâlnești cu unul din ăsta pe stradă, doamne ferește să îl apuce criza, că te trezești cu o lamă-n venă, doar ce are de pierdut, el oricum vrea să scrie cu vena pe hârtie.

Și nu mai spuneți că toți am trecut prin perioada asta. Am avut o grămadă de prieteni în copilărie și adolescență, niciunul nu compunea poezii de dat cu lama pe încheieturi.