Later edit: Purcica asta, care avea propriul fotoliu la ambasada rusiei, se îndoia de candidatura lui Georgescu, din cauza legăturilor sale cu inamicii româniei.

Eu am fost la poliție, de-a lungul vieții, fără voia mea, de două ori. Ambele când eram adolescent, sub 18 ani. O dată chiar săltat precum Președintele Ales, direct din trafic, doar că pe noi ne-au săltat din autobuzul 123, unde, împreună cu un grup de amici întru filozofie, ne luasem la bătaie cu un grup de rromi țigani, foarte ocupați să fure din buzunare, lucru cu care nu eram de acord, mai ales că erau buzunarele noastre. Și cum ne băteam noi așa, acolo, șoferul a anunțat prin radio și, la Baba Novac, a oprit autospeciala de intervenție care ne-a transportat la Secția 11.

Și mă gândeam acum, băi nene, ce a evoluat poliția română de pe vremurile alea până acum. Păi câte șuturi în cur am luat toți numai până la dubă, noi fiind, cum ar fi, băieții ăia păgubiți, cărora niște cio țigani încercaseră să le fure chestii, da? Dar poliția rezolvă lucrurile astea precum Arnaud Amalric, Caedite eos. Novit enim Dominus qui sunt eius. Așa că, singurul moment în care nu ne-am luat pumni în cap și șuturi în cur a fost când scriam plângerea pentru furt.

Uitați-vă și voi cât de elegant vorbește domnul care îl saltă în trafic pe Președintele Ales. Uitați-vă ce dulce și demn îi vorbește, cu câtă curtoazie îi explică despre ce e vorba. Am evoluat, bă, habar n-aveți cât de mult.

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur