Și pentru că tot e aproape weekend, mă frământa o discuție dintre multiplele personaje din capul meu. Și anume Ce e în mintea oamenilor care au fost uciși sau întemnițați, complet aiurea, de către dictatorii țării lor.

Și mă refer la domnii Jamal Khashoggi și, desigur, dizidentul rus Alexei Navalnâi.
Primul, știind că este căutat, pentru a fi ucis, de către serviciul de securitate al prințului Salman, se duce, de bunăvoie și nesilit de nimeni, în ambasadă, de unde iese cu picioarele înainte. După aia capul, torso, mâinile, în funcție de cum i le-au tăiat ăia.

Al doilea, deși condamnat, deși știa, era public, că va fi arestat și trimis la lins sare în Siberia, pleacă din siguranța lumii vestice și se duce, erou, în Rusia, unde este arestat și, desigur, trimis la lins sare. Între timp, a mai primit niște sentințe și mai are încă de dus. Probabil va ieși doar mort de acolo.

Ambii au, în comun, faptul că erau cetățeni ai unui stat despotic, condus de un dictator totalitar, absolut inamovibil. Salman este stâpânul de facto al Arabiei Saudite. La propriu, fără glumă, Arabia Saudită îi aparține, în nume propriu. Este inexistentă ideea unei justiții îndreptate împotriva sa, nu ai cum, legal, să îl acuzi de nimic, orice ar face. Putin, bănuiesc că nu mai e nevoie să povestim despre el. Navalnâi s-a dus acolo fix înainte de a da drumul pe net la un film distructiv, în care ne arăta vila de 2 miliarde de euro a lui Putin, ceea ce credea el că îl va distruge complet. L-a distrus masiv.

Și nu îmi dau seama. Cine i-a sfătuit așa? Cine i-a mințit că e ok, că cineva, cumva, va avrea grijă de ei și nu vor intra, de fapt, în morișca morții pe care o dirijează criminalii ăia?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.