Contul meu
Cea mai ciudată chestie legată de somn, în afară de faptul că sunt insomniac, a fost visul cu decorporalizarea pe care l-am avut în armată. Eram în gardă, dormeam, ilegal, pe o băncuță din holul intrării, muream de frig ca fetița cu chibrituri, pentru că era iarnă, iar holul, unde stătea garda, nu se încălzea. Și, cum dormeam, m-am trezit că plutesc și îmi privesc corpul de sus, în timp ce dormeam. Vedeam exact totul cum era, de parcă chiar ar fi fost live. La un moment dat, m-am plictisit de dat ture prin aer, am ieșit pe hol și am văzut, în depărtare, că vine unul din comandanții de gardă. M-am reîntors repede la corpul meu de pe bancă, am stat și m-am gândit Bun, și acum ce fac, mă așez în el, ca în Tom și Jerry, sau cum? După care m-am trezit și am sărit în picioare. La fix, pentru că 10 secunde mai târziu, intra comandantul gărzii.
Sleep paralysis, sau ceea ce bănuiesc eu că se poate înțelege așa, am avut de vreo câteva ori în toată viața. Nu mai țin minte, dar știu sigur minim 2. Senzația este extrem de creepy, pentru că tu ai impresia că ești, de fapt, treaz, se întâmplă ceva în fața ta, la mine pățea ceva nasol sora mea și efectiv nu te poți mișca, nu poți nici măcar să țipi, scoți doar sunete gâtuite și te foiești, încerci să te rupi, să scapi, dar nu poți. Cred că momentul când te trezești și îți dai seama că a fost doar un vis este neprețuit.
Voi?
NOU
Am avut acum vreo 3-4 ani. A apărut brusc, fără să-mi dau seama din ce cauză și au fost vreo 2-3 episoade la interval de 5-6 luni. A dispărut la fel de brusc, nu mi s-a mai întâmplat de atunci. Sper să te liniștesc cu asta, că eu am fost speriat rău de tot. Am căutat pe internet și am găsit multe păreri, dar rețin și acum una: i se poate întâmpla oricui dar e ca pojarul, dacă-l faci și scapi, nu ți se mai întâmplă. La mine, cel puțin pînă acum, e confirmat.
NOU
Da, mi se intampla cam o data pe an, dar mi s-a intamplat si de 2 ori in 3 luni atunci cand am fost stresat la job.
Cea mai urata experienta a fost cand aveam impresia ca sunt in pat si pe mine tot sare un dracusor (gen Hellboy, cu coada ascutita si trident). In timp am ajuns sa imi dau seama cand mi se intampla si sa incerc sa scot un sunet ca sa ma trezeasca jumatatea mea mai buna, chestia asta functioneaza de minute (imi revin instant cand primesc un cot in coaste ).
NOU
Asta cu dracusoru pe piept e treaba veche. Am patit-o si eu pe la 18 ani, tot de la stres, urma bacu.
en.wikipedia.org/wiki/Night_hag
NOU
Da, ala era :))
NOU
Pana la urma m-am trezit si “l-am vazut” cum a fugit si s-a bagat sub birou. Statea si se uita la mine. Asa cacat pe mine de frica n-am mai fost de-atunci. Ditamai galiganu la 18 ani m-am dus si m-am bagat langa soramea in pat.
NOU
Genul asta de cosmar sau dracu stie ce a fost, am patit si eu, dar la mine nu sarea nimeni pe piept, ci ma strangea de gat si nu puteam sa ma misc in pat, si m-am trezit singur din cauza sunetelor pe care le scoteam…incercam sa vorbesc.
imputita treaba…
patit de 3 ori, nu doresc la nimeni! 😀
NOU
Ce sa va fac daca dormiti cu picioarele dezvelite la marginea patului. Eu le invelesc si sunt safe :))
NOU
@nea_zăpadă, unde-ai găsit pături așa lungi? sau iar te învelești cu fularul?
NOU
Eu am pățit o nasoala, m-am trezit și vedeam o umbra neagra, o silueta, un cap și doua coarne lungi. Eram treaz și silueta tot acolo, stau, ma gândeam că totuși poate visez, dar realizez că e cât se poate de real, spaima, ma panichez un minut și îmi dau seama că e masa de calcat hainele, nevasta a sprijinit-o de scaun.
NOU
Am suferit de sleep paralysis toata viata. Imi aduc aminte ca prin clasa 1 eram deja “expert” in domeniu.
Acum este mai usor, am invatat cum sa ma trezesc rapid. Este foarte important sa constientizezi ca esti adormit si sa incerci sa te relaxezi. Partea cu relaxatul poate fi mai dificila uneori, deoarece paralizia aceasta vine la pachet cu niste imagini infricosatoare.
NOU
stai ce? chiar exista asa des? eu credeam ca sunt un ciudat si ca o sa am comentarii tip Uaaaa, ce plm?
NOU
Confirm ce zice Andrei, patesc de cateva ori pe an.
Primele dati au fost mai dubioase, acum deja mi-am dat seama care-i treaba. Partea mai ciudata la mine e ca in timp ce am sleep paralysis visez ca am sleep paralysis si sunt asa vreo 2 nivele din care tre sa ma trezesc.
NOU
Intr-o perioada aveam astfel de cosmaruri de cel putin 1-2 ori pe luna, mai ales in copilarie. Cum au devenit mai rare, probabil unul la cateva luni.
NOU
@VladM: inception…
NOU
Exact asta aplic și eu. A fost foarte greu la început, senzația mea e de sufocare. O pățesc de cele mai multe ori când sunt foarte obosit și adorm în poziții chinuite pe vre-o canapea. Am pățit în viata reala ceva similar când am făcut alergie de la o ciocolata cu o crema foarte dulce care mi-a blocat căile respiratorii. Și simțeam cum nu am aer, senzația era din ce în ce mai nasoala și exact asa cum se spune mi-am retrăit viata pana în acel moment. Am fost sub 2 minute în starea respectiva dar mie mi-au părut 5. În fine, ideea e ca în somn realizez ca e vis și ma conving ca dacă reușesc sa ma relaxez ori adorm mai bine și îmi trece ori ma trezesc De cele mai multe ori ma trezesc. Habar nu aveam ca are o denumire.
NOU
Sleep paralysis nu dar decorporalizare da, o data. Eram in facultate, in camin. Am baut foarte mult si am adormit, m-am trezit ca ma priveam de sus cum dormeam in patul meu si cum am inceput sa vomit pe perna. Mi-am zis ca trebuie sa curat imediat si urmatorul lucru a fost ca m-am trezit de-adevaratele. Am fost uimita ca eram perfect lucida desi bausem mult si nu dormisem mai mult de 1 ora.
NOU
Am pățit o singură dată acum vreo 12 ani. Eram student și mersesem peste vară acasă la ai mei. După o drumeție zdravănă pe munte în căldurile din august am ajuns seara acasă destul e dezhidratat și infometat. Băgat o aspirină și somn de voie. M-am trezit în mijlocul nopții și am văzut o siluetă umană dar fără trăsături clare care se formează dintr-un fel de fum/abur în zona draperiei.
Dau să mă ridic însă realizez că sunt blocat timp în care silueta asta pare să facă pași stânga dreapta în cameră și își întoarce privirea către mine. Simt că îngheț și cu cât mă privea mai lung cu atât simțeam că mi se taie respirația și că mă sufoc. După ceva ce pare că a durat vreo 30 de secunde, simt că încep să pot să îmi mișc mâinile și silueta începe să dispară exact cum a apărut. Mă ridic din pat și dau să merg la baie să mă spăl pe față. Ai mei erau pe hol și contemplau dacă să mă trezească. Aparent gemeam de vreo 10 minute și îi trezisem.
NOU
Holy shit, acum realizez ca imaginea articolului e exact ce am vazut eu.
NOU
Exact la fel am patit si eu. Cand s-a intamplat prima data, eram destul de tanar si mi-a fost frica/rusine sa vorbesc cu prietenii despre. Ani mai tarziu, pe un forum, CG mai precis, am aflat ca si alte persoane au trecut prin asa ceva. Ultima data, cu aprox 10 ani in urma, am patit iar, de vreo 3 ori chiar, dar de data asta nu a mai parut la fel de real. In sensul ca mi-l amintesc precum un vis vag.
NOU
Adica vrei sa zici ca asta nu e ceva ce se intampla regulat la toti? Inseamna ca eu am trait in doua universuri adiacente.
NOU
Da, frecvent, e faza de dinaintea decorporalizarii complete, in sensul ca daca treci de asta te poti plimba linistit, ca o stafie, prin lumea reala in timp ce corpul tau fizic se odihneste linistit. Cei mai multi nu trec de etapa asta fiindca le este foarte frica de neobisnuitul ei.
Remediu: tineti-va respiratia cand sunteti constienti ca dormiti si nu va puteti misca, in felul asta corpul va primi semnalul ca trebuie sa mentina functiile vitale (in principiu respiratia). De cele mai multe ori, iti continui somnul linistit dupa asta, sau, daca experienta te-a speriat prea mult, te trezesti si poti readormi la loc. Chiar m-as bucura sa primesc feed-back la remediul asta.
Fiinte supranaturale nu intalnesti prea des, oricum nu la nivelul celor din fotografie si in nici un caz intr-un oras locuit de oameni.
NOU
La mine este diferit. Ca sa pot scapa de paralizie trebuie sa respir calm si controlat. Dar nu ajuta sa imi tin respiratia, fiindca asta imi creeaza o senzatie si mai mare de panica.
NOU
daca dorm, automat respir deja calm si controlat, sau tu reusesti sa te hiperventilezi in somn? eu nu am avut niciodata astfel de experiente, de-asta intreb De-aia daca imi tin respiratia, corpul crede ca mor si imi scoate mintea din blocaj
NOU
Ca vreau sa alerg dar nu pot, ca ma inec si nu pot sa ma ridic la suprafata orice as face, astea in vis. Decorpo am avut la un lesin mai atipic.
NOU
Tu mai bine mai trimiți niște cărți, da? Că să vezi ce decorpo atipic îți iei, m-ai uitat de tot.
NOU
:)))) te bantui daca haladuiesc iar dincolo de hoit :))), ma jur!
Ma efortez, promit.
NOU
Nu știam că ateii pot avea / crede în experiențe de decorporalizare. Știința ne spune că afectele noastre, gândurile, conștiința noastră per ansamblu sunt procese ale materiei. Deci, din punctul de vedere al științei, decorporalizarea este o iluzie a simțurilor fizice. Dacă tu ți-ai lăsat corpul in vis, și TU priveai de sus la corpul tău, întrebarea mea CINE sau CE ești Tu.
NOU
pai…era vis. in rest, confunzi niste concepte, dar e ok
NOU
Îmi cer scuze pentru neînțelegere. Am crezut că tu ai considerat că ai experimentat decorporalizarea, dar, de fapt tu doar ai visat că te-ai decorporalizat. Am înțeles bine acum? Altfel, dacă experiențele de decorporalizare ar fi reale, probabil că ar fi o dovadă a pre-existenței unui “suflet” care vine să se întrupeze pentru a avea experimente in plan fizic și moartea ar fi doar o decorporalizare mai abruptă la care nu te mai poți întoarce în corp. Ceea ce ar fi absurd, bineînțeles!
NOU
chiar si decorporalizarea reala nu ar insemna nimic, dpdv religios, ci doar ca trupul uman e construit mai complex decat se vede.
NOU
Stiinta confirma preceptele budhiste, atunci, nu? Viata e o halucinatie a creierului, o iluzie, un vis, e o interpretare in imagini si simturi a ceea ce percepe creierul nostru ca fiind viata. Asa si cu experienta asta a creierului, dormi si ai impresia ca te decorporalizezi, sufoci, vezi chestii, ce treaba au ateii? Nu sunt si ei oameni, nu viseaza si ei, nu au si ei procese fiziologice si creiere?
Cine suntem? Niste creiere cu iluzii, inclusiv cu iluzia unei religii si a unei libertati de a alege ce sa experimentam. Mai avem si sentimente care ne moduleaza experienta asta. Abia de-aici incepe haosul. Unele creiere interpreteaza sentimentele alea ca fiind demoni, altii au intalniri cu extraterestrii sau calatoresc in timp, cel putin in vis.
NOU
Si de aici putem ajunge la ipoteza simularii si realitatea simulata…
NOU
Decorporalizare am simtit in momente intense de stres, frica. Cel mai recent a fost in aprilie, cand a murit cineva din familie, de care eram foarte atasata. Asa greu mi-a fost sufleteste, incat ceva din mine a ales sa se desprinda. Simteam ca eu (sufletul) este undeva intre lumea asta si alta dimensiune, undeva la mijloc, simteam ca plutesc in timp ce merg pe strada, cand fac treburi in casa samd. Obisnuiam cu palmele sa imi bat usor genunchii sa verific pentru ca nu mai eram in corpul meu. Eram treaza, dar nu eram aici. O sa va sune ciudat, a durat cateva saptamani.
I-am zis si sotului. Nu li se intampla tuturor, nu cred toti ca se poate.
Acum este totul ok.
Se mai numeste si disociere.
NOU
Yep, ultima data acu vreun an… am dat din picioare si cu unul i-am executat un genunchi sotiei :))
Ce ma enerveaza ca dupa ce ma trezesc in cateva minute uit totul, blank total despre ce era vb in vis.
Si am mai patit o chestie… visam ceva, nu intelegeam nimic si uitam a2a zi. Dupa ceva timp, chiar ani cand mergeam intr-un loc necunoscut, faceam ceva sau intalneam un necunoscut… bam feelingul ca am mai vazut asta candva undeva cumva intr-un vis.
N-as visa numere la loto sau ceva util :))))
NOU
Deja-vu . Am experimentat și eu de câteva ori . Și îmi creea o stare de neliniște.
NOU
Nu vreau sa va stric karma, da, mi a spus neurologul ca nu e bine sa ai deja’vuuri, zic sa faceti si un drum pe la dr. Radem glumim, da, nu parasim incinta. 🙂
NOU
Daca nu te superi, care e treaba cu deja-vurile? Ce ti-a zis neurologul?
1) Obisnuiam sa am deja-vu f des in copilarie, s-au rarit substantial pe la 25 de ani.
2) Am avut vreo cateva experiente de decorporalizare. De obicei reusesc sa ma ridic si sa stau deasupra si nu prea pot sa ma plimb. O singura data am dat o tura prin camera, dar era usa inchisa si n-am iesit.
3) Cu demonu’ m-am intalnit odata. Nu puteam sa ma misc, nu puteam sa vorbesc, nu iesea nimic. Ne-am privit in ochi si ala mai destept a cedat si s-a disipat.
4) Dupa ce-a murit maica-mea, imi lipsea foarte mult ma vizita des in vis si nu zicea nimic. Intr-unul din vise, mi-am dat seama ca e moarta si ca nu am cum sa o vad. Am zis sa ma ciupesc ca sa ma trezesc. Dar nu m-am trezit si ea tot acolo era. Tare mult m-am bucurat. Am stat si am vorbit pana m-am trezit. Dupa am avut un sentiment de implinire.
NOU
nu ma supar, da si tu o cautare pe net dupa deja\vu.
NOU
Eu “ma multumesc” doar cu visele lucide, destul de dese.
NOU
da
NOU
De câteva ori am pățit și de fievare data în situații extrem de stresante. Cel mai urat a fost după ce a murit tata. Dormeam, el era mort de peste o luna, și l-am simțit în camera cu mine. I-am dorit sa plece moment în care l-am văzut cum începea sa ia forma și nu puteam avea nici un fel de reacție nu putea scoate nici un sunet nu puteam face nici cea mai mica mișcare. Asta începea sa ia forma și venea spre mine. După cea mai intensa frica am avut un sentiment intens de furie și revolta ca uite și după ce moare asta ma chinuie, nesimțitul!! Moment în care m-am trezit, m-am întors pe cealaltă partea și am avut parte de un somn adânc și foarte odihnitor. Am mai visat odată o mătușa, sora de-a mamei, avea probleme cu alcoolul efectiv femeiea ma tot striga și îmi arata ca e lovita toată. M-am speriat foarte tare am sunat-o pe mama am insistat sa meargă sa o caute, nu era acasă o bătuse dobitocule rău ea s-a apucat sa bea și au găsit-o picata prin ceva arac, era iarna, era toată bătută. Nu mi-e apropiata femeia, nu știu care a fost faza. Nu cred în vise/zodii/paranormal
NOU
La mine nu a fost in somn, a fost in timpul zilei, eu eram mic, aveam cred ca vreo 3 ani si m-a marcat destul de tare se pare, daca mai tin minte si acum, dupa zeci de ani… Ai mei aveau musafiri, stateau la masa in sufragerie si eu eram pe canapea… la un moment dat, nu mai retin de unde, cum, de ce, am vazut de partea cealalta a mesei o silueta… ca si cum ar fi fost un om, cu un cearsat negru pus pe el, fara maini fara picioare, ca un sac… in locul unde ar fi trebuit sa fie ochii, erau doua puncte rosii, le-am asociat cu doua varfuri de tigara incinse, ca atunci cand tragi din ele… acum daca ma uit bine, parca seamana cu chestia aia din poza, dar fara detalii – maini, par, trasaturi… si negrul ala nu era un negru normal – la culoare ma refer, aveam senzatia ca daca m-as apropia, as putea intra in el… se pare ca numai eu vedeam bazdagania aia, am iesit s-o chem pe maica-mea care era la bucatarie, i-am zis ca e cineva in sufragerie, evident ca nu era nimeni in afara de musafiri … nu mi s-a mai intamplat de atunci si sper sa nici nu se mai intample
NOU
Nu am experimentat sleep paralysis, insa am experimentat ceva foarte fucked up si funny in acleasi timp.
Eram in liceu cred, dupa vreo 2 ore de antrenament de fotbal, apoi vreo 2 ore de fotbal pe maidan la bloc, am facut un dus si m-am bagat in pat cu palma dreapta sub cap. Ma trezesc in toiul noptii si simt mana cuiva sub mine, zic ce pnm dorm singur, m-a trecut un fior rece prin corp, am luat mana aia cu mana stanga si am aruncat-o in pat. Mana aia era mana mea dreapta care mi-a cazut pe coaie, efectiv mi-a dat damage dublu, primul psihic ca am crezut ca sunt paralizat si al doilea fizic de la outele sparte. Mi-am luat mega panica, am inceput sa imi mangai mana si mai mai ca dadeam sa plang, insa la vreo cateva zeci de secunde am inceput sa simt furnicaturi puternice in mana dreapta, ulterior revenindu-si in simturi.
Am mai experimentat cateva episoade de genul (fara spart ouale), apoi am invatat sa nu imi pun mana sub cap cand ma culc (apropo eu adorm in maxim 2 min de cand pun capul pe perna)
NOU
i. hate. you
NOU
2 minute??? Începător. Eu adorm instant.
NOU
Zilele astea m-a luat artrita. Destul de greu cu somnul.
In rest adorm inainte sa ating perna. Macat 9-10h noapte.
NOU
@Daniel A: am ras bine de tot. secventa cu mana aruncata care parcurge o elipsa si aterizeaza in coaie e de film. inca rad de fapt.
NOU
best comment. am ras cu lacrimi. am trezit copilul in cealalta camera. inca rad. ma sufoc.
NOU
Asta mi-a adus aminte de moartea inexplicabila a refugiatilor Hmong. Ei erau convinsi ca sunt pedepsiti ca nu si-au venerat stramosii/zeii cum trebuie si, din cauza stresului major, au murit crezand ca o creatura spirituala, Dab tsog, a venit dupa ei in somn ca sa-i omoare.
Numele dat acestei creaturi, Dab tsog, nu este nimic altceva decat numele dat paraliziei in timpul somnului (sleep paralysis). Diferite culturi au diferite nume pentru acest fenomen.
Mai sunt si alte video-uri pe aceasta tema: 1:41 min si 14:29 min.
NOU
La Senior macar spiritul sa se ridice temporar, daca despre corpul fizic nu putem spune același lucru (excludem macaraua)
NOU
Majoritatea spiritelor au o pereche de aripi angelice. Dar nu zice nimeni că nu poate fi folosită și o elice mare de elicopter.
NOU
La mine pe balcon tocmai aprins un șoim o altă pasăre, a sugrumat-o și dat în cap și apoi s-a cărat cu ea în ghiare. Ce semn o fi ăsta?
NOU
Zeus si-a primit sacrificiul
NOU
Nu, si plusez cu lipsa cosmarurilor. Sleep paralysis este cel mai urat la copiii mici 🙁
Am avut in schimb vise semilucide sa le spun asa
NOU
da si la mine! cele mai dese in copilarie ca, deh, parinti divortati care se certau care si cum sa obtina custodia mea si a fratelui meu. Se certau si se bateau in fata noastra. Nu ne iubeau, doar voiau sa-si faca rau reciproc. Adormeam plangand si visam ca ma omora mama in bataie apoi eu inviam si fugeam. Ma trezeam cu picioarele amortite incapabila sa fac un pas. Povesteam visul si toti radeau de mine ca sunt proasta si mincinoasa. Dupa ce s-au asezat lucrurile cat de cat n-am mai avut de astea insa anul asta, noaptea, am simtit o prezenta malefica care ma privea in timp ce dormeam. Mi-a venit in gand ideea sa ma prefac ca dorm desi ma trezisem cu inima bubuindu-mi in cap, nu in piept. Am zis Tatal Nostru si mi-a trecut. Sunt agnostica si chestia cu rugaciunea a mers. Totul a fost pe automat, n-am constientizat ce s-a intamplat decat foarte tarziu. Mi-am luat tensiunea a doua zi, era 18 si ceva, eu care sunt natural hipotensiva. Ceva a fost totusi…
NOU
Poate ai fost drogat. Visele sunt doar niste fantazme a ceea ce iti amintesti din ce ai trait. Nu exista suflet, rai, cealalta lume. Totul e materialism, poate nu cunosti suficienta fizica si te prostesc popii.
NOU
la mine e fara pitici pe piept. e un urs in diferite forme de agregare care ma alearga in tot felul de scenarii super ridicole de fapt dar repetitive. mai e uneori o treaba cu o mana/niste gheare care ma prind(e) de picioare si nu pot sa tip dupa ajutor ca sunt tapan dar sunt mai rare. cam toate au legatura cu stocarea unor cantitati nesanatoase de alimente sau lichide in stomac inainte de somn. daca respect treaba cu mancatul/bautul inainte de somn si ma rezum la apa/ceai atunci totul e ok, cam de fiecare data.
NOU
Aveam vreo 3, 4 ani. Tipam în somn și, când mă trezeau ai mei, conștient fiind, pentru că îi vedeam și auzeam cum erau așa îngrijorați lângă mine, nu mă puteam mișca și întotdeauna vedeam sus, aproape de tavan, ca și cum ar fi plutit, trei capete de om. Cred că bărbați. Nimic înfricoșător la ei, cu toate că mie îmi era groază! La un moment dat, probabil maxim un minut după ce eram trezit, imaginile dispăreau și mă puteam mișca. Nu știu dacă eram cu adevărat paralizat fizic sau doar acea viziune mă țintuia în pat. Apoi, nu știu nici de ce țipam în somn de mă trezeau părinții. Aceleași capete mereu. Timp de vreo câteva luni. Cam de două ori pe lună, își aduc aminte ai mei. Capete vii, nu simple poze. Clipeau, dar nu vorbeau, nu deschideau gura. Parcă aveau și un abur în jur.
Am pus totul, mai târziu, pe seama vizitelor pe care le făceam, duminica, cu bunica la biserică. Acolo mai vezi căpățâni plutind pe nori…
NOU
Da, am avut des paralizie in somn, adica toata viata, mai ales dupa ce am nascut. Am scapat complet dupa psihoterapie.
NOU
Treaba asta e foarte serioasa.aveam aproape 40 de ani si mi s.a intamplat de 2 ori intr.un an noaptea in somn.eram paralizat complet, nu puteam nici sa ma misc, sa urlu, sa misc un deget efectiv.vedeam doar perdeaua de la geam si atat si ma sufocam.apoi am vazut ca era o lumina foarte stinsa in camera, era ca o ceata si mi,am zis ca eu stinsesem de tot lumina la culcare si m.am trezit brusc.Asta la fel si a doua ora noaptea.apoi de atunci n.a mai aparut noaptea.Am vb.cu oamenii care au mai patit si au zis ca m.a vizitat draq’ noaptea.ce mi.am explicat eu a fost ca de fiecare data adormisem cu mana dr sub gat in partea stg si blocasem aorta si nu se mai iriga creierul cum trebuie, ca si cum ma strangeam singur de gat.Si cel mai ciudat a fost cand m.am dus sa.mi faca analize medicale la o clinica unde mi.a luat si sange. Stiu ca intai fusesem la neuro,apoi ekg si astia.ii zic femeii sa pregateasca un pahar mare cu apa rece dinainte ca o sa lesin .Ei, lesini! Bine, ii zic, treaba ta! Apuca aia si.mi termina de umplut 2 fiole. Du.te repede acum !dupa am tipat chiar la ea. Bineinteles ca mi s,a luat filmul imediat dar ea n,a vz.intre timp m.am trezit aproape de tavan dar cu fata spre el. Tavanul era un roz aprins si eu nu mai stiam in visul ala cine sunt, unde sunt si mai ales ce sunt, om, sobolan, tot imi repetam asta in secundele alea.La un moment dat rozul ala incepea sa se contureze intr.o femeie grasa care era imbracata de culoarea aia, alta decat cea care mi,a luat sange si mi,am dat seama ca sunt la clinica.Eram ud tot, de apa pe tricou si pisat tot pe pantalonii de trening,mi s,a povestit ca atunci cand a venit aia cu apa si m.a atins i,am dat 2 pumni in gat de a cazut si pe jos ,fara sa,mi aduc aminte de nimic.aia in roz era singura pe care o remarcasem fiindca era singura imbracata asa pe acolo de asta imi revenisem ca am recunoscut.o repede. Daca ma aaculta cu apa nu mai pateam nimic.Urata treaba!!!
NOU
Visele pt mine sunt doar o alta latura a vieții, capat experiete noi, am amintiri placute sau neplacute, uneori realizez ca visez alteori nu. Am descoperit paternuri in vise, adica visez o anumita chestie, doar aia si imi dau seama ca e vis si ca am febra, chiar daca realizez ca visez nu reusesc sa ma trezesc.Eu in vise uneori sunt deranjat de faptul ca visele au calitate video slaba sau sunt albnegru, uneori sunt vise la persoana I-a sau la pers a III-a. De multe ori visele au subtitrare, nu in romana ci intr’o limba care nu am putut sa o identific inca dar pe care o inteleg. Ma trezesc obosit daca visez la calitate video slaba si cu subtitrare naspa (2 subtitrari una peste alta), sau chiar si sunet naspa. Uneori chiar daca dorm mult visez vise scurte si sunt chestii absolut banale. Am foarte multe vise banale. Alteori visez vise lungi de zeci de ani, unde traiesc zi dupa zi, unde am o alta viata. Mi se intimpla des ca visele sa fie in continuarea vietii mele, adica visez ca m’am trezit si fac chestiile obisnuite care trebuie sa le fac in mod curent. De cele mai multe ori visele care sunt in trecut sau in prezent mi le pot aminti, integral sau doar partial, uneori imi amintesc doar stari: panica, teama, fericire, tristete etc. Am senzatia uneori ca nu imi pot aminti detalii din visele care se petrec in viitor ci doar stari si simt ca sunt chestii care imi lipsesc, eu ma atasez de anumite lucruri, persoane, creaturi in vis iar cand ma trezesc si realizez ca am visat ma apuca o tristete imensa cand imi dau seama ca nu ii voi mai intalni niciodata. Ce pot spune cu certitudine este ca visele mele sunt extrem de realiste, foarte rar au elemente fantastice ci mai degraba suprarealiste, ca de exemplu copaci normali, uneori cu fructe alteori doar cu muguri sau flori, cu frunze, adica copaci absolut normali dar care au toata coroana intr’o bula uriasa de apa. Bula de apa este foarte limpede, pot sa vad crengile, frunzele, flori sau fructe dar si pesti si uneori oameni care se scalda si se joaca, copii si adulti. Uneori eu trec pe la baza copacului si ridic capul si vad copii balacinduse, inotand ca si cum ar fi deasupra mea.
Se intimpla destul de des sa fiu luat prin surprindere de realitate pt ca uneori nu sunt sigur daca anumite chestii s’au intimplat sau doar am visat, de exemplu visez ca nu am tonner la imprimanta (si in realite nu am) in vis cumpar si peste cateva zile, in realitate sunt absolut sigur ca am tonner si sunt extrem de dezamagit cand de fapt descoper ca nu am. Am visat odata ca mi’am cheltuit banii pe o chestie ce sa dovedit a fi teapa, in realitate insa am fost extrem de bucuros sa constat ca a fost un vis si ca de fapt mai am banii aia. Au fost cazuri cand in vis mi’am pierdut lucruri si in realitate, pt ca stiam ca le’am pierdut nici nu le mai cautam, am patit o astfel de chestie cu o haina, care intr’un vis am uitat’o undeva, surpriza cand am descoperit’o in dulap peste cateva luni.
Uneori ma tem ca visele sau ceea ce cred ca sunt vise, sa fie doar realitatea dar oarecum ele sunt marcate cumva (asa cum e marcata publicitatea la tv) si stiu ca nu sunt dar totusi uneori sunt luat prin surprindere si am momente de confuzie.
Sper sa nu va fi plictisit prea tare, probabil e prima data in viata mea cand spun aceste lucruri si stiu ca nu sunt un scriitor prea dibaci, asa ca nu pot decat sa imi cer scuze pt eventualele greseli.
NOU
Da, am avut. Doua serii la interval de 7 ani. Prima serie prin 2012, in ultima parte a unei relatii de cativa ani care s-a dus in plua cu satelitul. Si a doua in 2019 cand mi-am luat teapa intr-un business de la un prieten. Atat relatia cat si businessul au durat cate 7 ani. Stiu, correlation does not imply causation. Dar e funny 🙂
NOU
Hm, plin de paranormali pe-aici
NOU
,,…Călătorind către sud, cu această carte ce avea să dezvăluie adevăratul chip al celor mai subtile forme de înşelăciune demonică ale zilelor noastre, era firesc să poposească la unul dintre centrele de iradiere a neo-păgânismului american: Muntele Shasta. Considerat de unii ca loc sfânt al populaţiei de amerindieni, Muntele Shasta era de multă vreme un centru de activităţi oculte, în plină efervescenţă la acea vreme…”
Cel mai adesea se întâmplă celor ce cochetează cu tot felul de activități, unele impropriu numite ,,sportive”, ca de exemplu yoga.
Cei care iau contact cu tot felul de
,,inițiați”, ,,luminați” , ,,maeștri” la un moment dat vor experimenta astfel de trăiri terifiante;o parte vor înebuni.
Dacă mi se va permite voi lăsa un link cu trimitere la o poveste reală trăită de o fată din capitală–dacă am reținut bine, o experiență pornită ,,din joacă”;o întâmplare care are start în anii ”90, dar manifestările încep după anul 2.010, deci la ani distanță după contactul cu ,,nasoala”.O chestie de remarcat e că femeia era atee, nu avea nici o treabă cu astfel de ,,tâmpenii”cum le cataloghează mulți.
Până atunci vă recomand o carte extraordinară în care, printre altele, se aduce în discuție și astfel de experimente pe care mulți le consideră întâmplări din noapte, cel mult vise:
Serafim Roșe ,,Ortodoxia și religia viitorului”.
NOU
ah, ce bine, yoga e de vina si ortodxia ne rezolva.
NOU
la 5-6 ani n-aveam treaba cu yoga, nici nu stiam ca exista. A, ca traiam intr-o familie tensionata ale carei presiuni le-am preluat si pe care creierul mea le-a interpretat ca fiind presiunea de a sta nemiscat in timp ce esti semi-adormit? Da. Am internalizat tot blocajul lor ca fiind blocajul meu. Dupa cum vezi, majoritatea celor care au comentat, au asociat starea cu tensiunile sau blocajele mentale sau emotionale din viata de zi cu zi, indiferent de religie.
Abia dupa ce am inceput sa citesc si am reusit sa pun mana pe-o carte de yoga, aia a lui Tufoi, m-am apucat de yoga, aveam 8-10 ani, cred. Meditam pe-ascuns, in debara, ca sa nu ma bata taica-meu, care mi-a pus in vedere sa nu cumva sa auda ca fac yoga sau ca povestesc cuiva despre yoga, ca-l bag in puscarie si ma trimite la casa de copii. Acum, cand ma uit in urma, consider ca a fost una dintre cele mai inspirate alegeri pe care le-am facut in copilarie.
NOU
Da, probabil lunar am cel putin o astfel de experienta, inca din copilarie. De obicei apare cand esti obosit, iti prelungesti starea de veghe cu mult prea mult si te gandesti la tot soiul de lucruri. Cumva corpul ar dori sa doarma, dar tu-ti pastrezi mintea decuplata de la corp. E ca la bagatul in viteze, cica sunt un soi de relee in creier care decupleaza corpul in timpul somnului, ca sa nu consume atata combustibil. Si te trezesti ca mintea e in mare parte ok, desi la relanti in ceea ce priveste simturile si motricitatea, care nu pot fi controlate. Neplacut de tot. Nu am experimentat vreodata cu halucinatii.