Acesta e un text inteligent, despre nimicnicia vieții, transhumanța internă a mioarelor din sufletul nostru, stereotipizarea trăirilor și corelația spațiu-timp în teoria lui Doniger.
În mod concret, dihotomia internă trăiri/speranță alterează clasicul morbid ce purcede convergent spre punctul de intersecție al spiritului iambic si, de ce nu, troheic.

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Susține-mă pe Patreon

Scurte

Psiholoaga Diana Pârje pârjea ceasuri de lucs
Dați-mi restul, duamna
Ce se intampla atunci cand nu te civilizeaza europa
Pla lui Dumnezeu
Ciolacu a fost ultimul politician care a tras pentru popor
Cam cat prevede Bolojan ca va fi la putere

Alte articole din arhiva de aur

La ce folosește un pact pe apărare
E ploaie în luna lui Marte