Astazi s-a lansat UCL in mod oficial,de catre UEFA si UniCredit. Lansarea s-a petrecut intr-un Sankt Petersburg mohorat, lacrimos de o ploaie care nu e nici ploaie, nici burnita, dar pe care tineretul sankt petersburgean l-a intampinat ca pe o zi normala din mama rossia si a stat la coada cu MIILE ca sa vada trofeul UCL si sa faca poza cu el.

E frumos. A fost frumos. Nu sunt un fanatical fotbalului, dar cand vezi atatia oameni angrenati in organizarea unui asemenea urias cum e UCL, te ia putin cu tremurici.

Ce am remarcat eu de la lansare, in stilul propriu.
Nu mi-a placut ca niste pustoaice tineau umbrelelela ditamai namilele de barbati. Oricum ar fi, rolul unei femei e altul. Acolo isi aveau locul niste tipi precum sunt baietii care pazeau trofeul, care aveau niste fete de iti ingheta sangele in vine.

Nu mi-a placut camoderatorul era misogin. Pentru el, toate femeile din sala erau devushka, adica fetita. Fetita de acolo din spate cu fes rosu, fetita de acolo din spate cu parul blond si tot asa.

Cam atat cu neplacutul.
Mi-a placut Figo. Un om senzational. Foarte echilibrat, foarte deschis, l-a luat chiar la per pumes pe un tip de la nush ce ziar, care tot il presa sa ii spuna lui care e cel mai bun jucator din lume, Messi sau Ronaldo. Iar Figo l-a intrebat dar tu care crezi ca e si rusul a dat-o-n balarii, cu un CIubitsev sau ceva de la nush ce echipa gen Spartak, Metalurg sau alte titulaturi rusesti.Drept pentru care discutia s-a incheiat. Un altul l-a intrebat care e cea mai buna intrebare care i s-a pus la o conferinta de presa. Raspunsul: a ta.

Mi-a placut Cafu. Omul rade tot timpul, este de un calm uimitor si are cea mai linistitoare si relaxanta voce din lume. Daca nu ar fi fost fotbalist, o cariera de hipnotizator sau psiholog i s-ar fi asezat la picioare.

Mi-a placut trofeul. e pentru prima data cand am fost langa el si sincer sincer, am avut un lejer fiorde emotie. Pentru acea cupa s-au luptat generatii intregi de oameni si continua sa o faca chiar si acum. Au atins-o jucatori care sunt la rang de zei acum.Si eu, un rromanche amarat, eram chiar langa ea. Memorabil. Cel putin pentru mine.

Am pus si o selctie de cateva poze.
Enjoy.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.