Scriu rândurile astea pentru că spațiul public e complet aglomerat de hipsterii flower power analfabeți, care se identifică cu marea suferință a poporului drag prieten, iar mesajele alea se duc și crează o emoție inutilă, pentru ceva ce nu există.

Își mai amintește cineva de canalul Bâstroie?

Construcţia acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. Autorităţile de la Kiev susţin însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic – ţara noastră ar pierde bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina. În pofida numeroaselor proteste emise de Bucuresti, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.

Dar lucrurile nu au fost chiar atât de simple.

Romania a „fortificat” bratul fluvial Chilia. In urma cu cateva zile, ucrainenii care lucreaza la canalul Bastroe au incercat, din nou, sa intre in apele teritoriale romanesti. De aceasta data, insa, Romania a „fortificat” bratul fluvial Chilia.

In urma cu cateva zile, ucrainenii care lucreaza la canalul Bastroe au incercat, din nou, sa intre in apele teritoriale romanesti. De aceasta data, insa, politistii de frontiera au interceptat utilajele cu o nava de lupta fluviala, iar dragele si barjele „vecinilor” au fost nevoite sa revina in apele lor teritoriale.

Conform unor surse din cadrul Ministerului de Interne, masurile Politiei de Frontiera din Romania au continuat prin aducerea unei adevarate flote in zona kilometrului fluvial 36, intre Periprava si Chilia. Astfel, in apele noastre patruleaza, de luni, patru nave de lupta – cu mitraliere grele la bord – si aproximativ 20 de glisere si salupe care monitorizeaza zona. Ordinul transmis de la Bucuresti este clar: „nici unui utilaj ucrainean nu i se mai da voie sa intre in apele teritoriale ale Romaniei”.

Conform ultimelor informatii, lucrarile la canalul Bastroe continua in zona Periprava, dar numai in apele ucrainene. Aici, utilajele vecinilor adancesc senalul astfel incat sa poata naviga si vasele maritime. Asta in conditiile in care, prin regulamentul Comisiei Internationale a Dunarii, Bratul Chilia nu este destinat traficului fluvial international.

Asa cum povestesc cei din zona Deltei Dunarii, ucrainenii mai au un motiv pentru deschiderea lui „Bastroe”: in momentul in care Romania va deveni membru al Uniunii Europene, atunci va avea obligatia sa monitorizeze absolut tot traficul pe Dunare, dinspre Marea Neagra. „Iar Bastroe este o ruta pe care romanii nu o pot controla fiindca este teritoriu ucrainean”, mai spun specialistii.

Politistii care monitorizeaza canalul Bastroe spun ca traficul a crescut aici si, in plus, au fost semnalate si vase sub alte pavilioane decat cel al Ucrainei. Constructiile si modificarile albiei fluviului sunt in desfasurare, astfel incalcandu-se si tratatul bilateral care mentioneaza ca nici o tara nu poate face lucrari in zona de frontiera decat cu aprobarea celeilalte.

Reamintim ca in urma cu cateva saptamani, in zona ostrovului Cernovca, utilajele ucrainiene intrasera in apele teritoriale ale Romaniei pentru a lucra la canalul Bastroe. Cu aceasta ocazie, „vecinii” mutasera si granita cu cateva sute de metri. Lucrarile erau supravegheate – asa cum sustin acum reprezentanti ai Politiei de Frontiera – de salupe ale granicerilor ucraineni si chiar de nave de razboi echipate cu tunuri, iar geamandurile de ancorare ale dragelor erau la cinci metri de malul romanesc. La fel, balizele care delimiteaza senalul navigabil fusesera impinse in apele romanesti, fara ca barcuta cu girofar in care erau doi politisti de frontiera romani sa poata face ceva.

In prezent, in apele noastre se mai afla cinci balize mutate de ucraineni. Inainte de a muta senalul navigabil, ucrainenii au cerut acordul Romaniei. Autoritatile de la Bucuresti nu au fost de acord, insa, acest refuz nu i-a impresionat pe „vecini”. Acum, se duc tratative pentru ca balizele sa fie retrase din apele Romaniei. In aceste conditii deputatii din Comisia de administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic au solicitat sa li se aprobe o deplasare pe Bratul Chilia, pentru a se documenta la fata locului. Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Mediului – prezent la lucrarile comisiei – a declarat ca lucrarile la canalul Bastroe continua, dar se deruleaza la un nivel scazut. Jelev a a mai declarat ca studiul de impact pe problema Bastroe va fi finalizat abia la sfarsitul lunii noiembrie!

Ieri, ucrainenii au mai facut o incercare. In jurul orei 16.00, un vas cu pavilion galben-albastru a trecut pe senalul navigabil, in apropierea unei nave romanesti de lupta. Ucrainenii sustin ca in acel moment romanii au indreptat armele spre vasul lor, amenintand ca vor deschide focul. Politia de Frontiera a infirmat acest fapt si a comunicat ca vasul ucrainean s-a oprit in dreptul mitralierelor de pe nava romaneasca, iar mai multe persoane au filmat armamentul. Surse din cadrul IGPF ne-au precizat ca nava ucraineana nu a fost amenintata, insa flota dispusa in zona Bratului Chilia nu va mai permite vaselor care lucreaza la canalul Bastroe sa incalce apele teritoriale romanesti.
14.oct.2004

Dar despre platoul continental al Mării Negre și disputa legată de Insula Șerpilor, cea care a fost luată României și alipită Ucrainei de tovarășul Stalin? Bănuiesc că nu, ce mare brânză. Dar de investiția românească de la Krivoi Rog, distrusă de Ucraina din condei, gen 800 milioane de euro aruncate pe apa sâmbetei?

Dar știați că, de la anul, românii din Ucraina nu mai au voie să studieze în limba maternă? Yes, deși, în românia, ucrainienii au dreptul de a face școala, de la grădiniță până la doctorat, în limba maternă, în Ucraina nu au voie. Și acesta e doar unul din ultimele abuzuri.

Controversata lege privind limba de stat din Ucraina a fost declarată constituțională de către Curtea Constituțională a Ucrainei în 14 iulie 2021. Pentru cei care nu sunt la curent cu importanța acestei decizii istorice pentru românii din Ucraina, dar și România, menționez faptul că printr-un mănunchi de legi nou adoptate în ultimii 3 ani de către Ucraina, printre care și această nouă lege declarată constituțională, întregul sistem de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, a fost redus la un program de asimilare lingvistică aprobat prin inacțiune și de către România.

Am făcut într-un material anterior AICI o analiză a neconstituționalității cu legea fundamentală ucraineană a anumitor prevederi din această lege adoptată de parlamentul ucrainean, dar și o sesizare la Ministerul Afacerilor Externe din România (răspunsul AICI sumarizand autoritatile din Romania urmaresc cu atentie situatia si considera neafectat dreptul la educație în limba română atâta timp cât aceasta poate fi studiată la fel ca engleza!) cu privire la măsurile luate de către România pentru asigurarea respectării drepturilor românilor din Ucraina la identitate etnică, culturală și lingvistică.

Dintr-un articol foarte bun, care, normal, a trecut foarte neluat în seamă.

M-am lungit, din păcate.
Ideea de bază este cea de la început. Ucraina nu ne este un stat prieten, Ucraina deține teritorii românești și nu doar, dacă scoți părțile luate de la statele din jur, obții Ploieștiul, până să intre în atenția lui Putin, Ucraina era un mic bully al estului, căruia i se rupea de convenții și tratate.
Așa că, cu durere în suflet vă spun, a se scuti cu lacrimile. Diplomația românească ar trebui să lucreze la nivelul cel mai profitabil pentru noi și cam atât.