# Când încurcarea cu răspunsurile devine mai important decât întrebările
Observ că suntem într-o epocă ciudată: știm din ce în ce mai multe lucruri și gândim din ce în ce mai puțin. Suntem obsedați de fitness gurus care promit transformări în opt săptămâni, de investiții în aur care vor schimba viața, de diete miraculoase pe care nu le putem urmări. Apoi ne plângem că lumea merge prost și că până și oamenii deștepți par să nu înțeleagă nimic.
Doar că problema nu e informația. E că am renunțat la ceea ce ar fi trebuit să facem mai demult: să ne ascultăm cu atenție unii pe alții. Nu să digerăm cuvintele, ci să le procesez. Să stăm cu întrebări neconfortabile fără să ne grăbim spre răspunsuri. Psihoterapia, bunul-simț, disciplina—toate-s cuvinte mari pentru ceva destul de simplu: încetinire și gândire.
Habar n-am dacă Striker are relevă în ecuația asta, dar știu că am nevoie mai puțin de guru și mai mult de gândire proprie.
