Cică atunci când îmbătrânești dai în mintea copiilor. Mno, într-un fel e adevărat. Te naști, n-ai dinți, sugi lapte, mănânci măr ras cu biscuiți… Când îmbătrânești te întorci de unde-ai plecat. M-am dus la dentistă și zice: – Nea Ilie, să știi că n-o să mai poți mânca […]

Cred că v-am mai povestit despre poetul Matei Agigea. Pentru cei care-au pierdut episodul, reiau descrierea pe scurt: plete, barbă, privire neînțeleasă, tatuaje peste tot, pelerină de piele, bocanci de armată, aspect general neîngrijit dar talent cu carul. Ca orice poet de statura lui, talentul era însoțit și de […]

De vreo două zile aveam o poftă de mămăligă de nu mai puteam, abia așteptam să ajung în țară să mănânc o mămăligă de la mama, de-aia tăiată cu ața. Doar ce-am intrat pe ușă că sună telefonul, să-mi iau catrafusele de urgență, plecăm la Tokyo. Așa mi-a părut de rău, dar mi-a […]

Să intri la liceu era greu. Pe vremea aia, liceul era definitoriu, cam ce făceai în liceu urma să faci toată viața. Dacă te ducea mintea ajungeai mai departe, dacă nu aia era. Făceai liceul agricol: tractorist. Făceai liceul 7: șofer. Făceai liceul Eminescu: parașută la poarta 1. Dau examen, intru pe locul […]

Azi am văzut un meteorit pâlpâind și zic în gând „ha-ha-ha, uite o stea bâlbâită”. – Ce ma-ma, ce ma-mai, ce ma-mai faci? – Ce să fac, măi Adriane, uite am fost la frizerie la Mamulu, am tras o tunsoare… – Și eu tre tre’să mă tu-tu-tu tund. Că mi s-a sculat p-p-p, […]

Tata n-a putut fi un om religios ca la carte. Adică, nu știu ce-a făcut el prin tinerețe, dar mai târziu – când s-a făcut popă – nu s-a lepădat de tot de lume, cum s-ar zice. O mai trăgea așa un pic la bere și nuci coapte cu gașca mea de roacheri […]

Mi-a zis Cetin că cică textele mele sunt prea lungi, să iau exemplu de la el: scurt. Mno, acuma, nici el nu mai poate ca-n tinerețe. Aveam vreo 6 – 7 ani când l-am văzut pe bunicul și vreo trei vecini de-ai lui că se duceau la el în […]

Știți cum e, când te duci prin locurile natale te apucă așa o emoție de copil. Te bucuri de parcă ești într-o excursie, într-un loc nou. De data asta m-am dus singur, fără coana Sculăreasă. Nici nu intru bine pe ușă că mă ia mama de la intrare: – Am un plic pentru […]

– Eh, așa are unele noroc! Crescut la țară, am auzit fraza asta de foarte multe ori și de fiecare dată era vorba de bărbatul uneia pe care alta o privește cu admirație sau invidie (că niciodată nu mi-am dat seama) ce zice suspinând: – Eh, așa are unele noroc, dă peste câte […]

(a văzut coana Sculăreasă ciorna și mi-a zis că nu mai pup nimic cald dacă public așa ceva acum de 8 martie, așa că dacă citești articolul dă și tu o acatistă) Cu câțiva ani înainte să plec din țară a apucat-o pe nevastă-mea fiorul revoluției feminine iar pe mine o durere de […]

  Bunicul era surd. Chestie pe care cumva a moștenit-o și tata (dar doar la o ureche) și pe care-am moștenit-o și eu – când mă întreabă coana Sculăreasă ce bani mai sunt în cont. În fine, bunicul era surd. Nu auzea. Trebuia să strigi la el, săracul, și se uita așa la […]

După ce-am renovat biblioteca veche și ne-am chinuit să aducem și cărți în ea – operație care-a durat aproape doi ani, în sfârșit am deschis. Doar că pentru a ne măsura succesul aveam nevoie de cititori. Lucru cam greu într-o suburbie a Constanței, așa că am împrăștiat tot felul de afișe care mai […]