29.01.2012
Un francez, un evreu și un tătar, la o discuție despre cum să o dai în judecată pe ministra Anca Boulanjiu, sau cum îi zice, pentru nedeszăpezirea străzilor.
Adică
Patrick Andre de Hillerin,
Mordechai și cu voia dumneavoastră, eu.
11.11.2011
Știu că e târziu, dar din păcate înainte m-am trezit și am o mahmureală de nu vă vine să credeți. Se pare că whisky, tequila și berea nu se înțeleg bine când sunt amestecare în același recipient, recte eu. Nu, nu au ieșit afară, dar acum se bat undeva în zona temporal-occipitală. cred că […]
31.08.2011
Îmi place Tom Boxer. Îmi place de când am auzit prima dată melodia cu Anca Parghel,
Brasil. Și acum am o strângere de inimă când o ascult, parte că Anca nu mai e printre noi, parte că melodia îmi dă un fior ciudat.
Astăzi am ascultat o melodie nouă. Îmi place și […]
14.06.2011
De Anca G.
Ma uitam la emisiunea Mi-s baiatul de la tara, pe PRIMA.
Nu pot sa cred ca producatorul a lasat sa-i scape aspectul pe care-l povestesc :
Zana de vedeta care trebuia sa aleaga holteiul (Crina si nu mai stiu cum), pentru a a-l remarca ii supune pe toti la o proba.
Care-i proba ?
– Cine taie […]
22.11.2010
La început au fost ei, cei mai buni
Întâi a fost Toma Caragiu. Umor fin, de gentleman. Probabil şi cei mai mici dintre noi folosesc din când în când expresia `c-aşa-i în tenis`, fără să aibă idee că e dintr-un sketch interpretat de marele actor. Din păcate, cutremurul din `77 l-a luat, pe când încerca […]
# Despre manipulare și spectacolul mediatic românesc
Lumea informației și a comentariului public din România s-a transformat într-un teatru al extremelor, unde tonul și acuzațiile își găsesc mai ușor loc decât argumentele solide. De la atacuri directe la adresa unor jurnaliști sau personalități considerate incomode, la vorbirea despre acțiuni guvernamentale în limbaj plin de ironie și suspiciune, observăm o tendință a unui anumit segment de presă să construiască narații mai mult despre reacția emoțională decât despre fapte verificabile.
Chiar și când apar știri aparent banale – precum oferte comerciale sau măsuri sociale – ele sunt încadrate în discursuri mai largi care servesc o anumită perspectivă ideologică. Această abordare transformă fiecare topic într-o bătălie pentru interpretare, unde nuanța și contextul real dispar sub povara pozicionărilor politice. Rezultatul este o populație dezorientată, care nu mai știe ce să creadă, iar dezbaterea publică devine mai mult despre cine vorbește decât despre ce se spune cu adevărat.
