acid_picdump_13

Fac parte din Generația cu cheia de gât. Am crescut printre blocuri de beton, mâncând dude pline de praf de la fabrica Borangicul, crescându-mi frații și văzându-mi părinții când se putea, în general când veneau doar seara, de la muncă.

Nu am avut bunici, bunicii mei au fost la țară și îi vedeam maxim o singură dată pe an, prin urmare nu avea niciodată cine să stea cu noi, așa că am luat responsabilitățile vieții direct în piept destul de devreme.

În general, generația mea și cea imediat următoare, au trecut prin același experiment. Statul socialist nu ne lăsa să copilărim, avea nevoie de șoimi ai patriei, de pionieri vajnici sau de UTC-iști de frunte, de oameni duri, care știu să tragă cu arma de la 14 ani și care culeg cartoful ca pe virginitatea unei fecioare.

Ai zice că, fiind crecuți într-un mediu mai dur, neștiind ce înseamnă alintatul, trăind cu părinți gen Copilul se pupă în somn, să nu știe că îl iubești, generația asta ar fi fost niște părinți mai responsabili, mai duri, mai cu picioarele pe pământ.

Ei, nu e așa deloc. Dimpotrivă, majoritatea își cresc copiii ca pe niște păpușele fragile, care au nevoie de joacă și protecție, restul fiindu-le asigurat de ei, părinții model. Anii de duritate extremă s-au transpus în vise spulberate, aduse la viață odată cu odorul nou născut, care trebuie să primească absolut tot ce nu au avut ei, cu vârf și îndesat. Inclusiv iubire cu lingura.

Astfel ajung să văd inevitabil, de câte ori mănânc printr-un mall sau foodcourt pe undeva, părinți care își hrănesc fizic, cu mâna, copiii. Copiii mari, gen 6-7 ani, adică vârsta la care eu, și nu doar eu, aveam grijă de 2 frați mai mici, cu hrănit, spălat scutece și restul.

Dafuq? Cum e aia să îți hrănești copilul cu lingurița, la o vârstă când el ar trebui deja să fie la un cu totul alt nivel?
Lasă copilul să mănânce singur de la vârsta la care descoperă la ce e utilă o lingură și o furculiță.

Lasă-l să se chinuie, să învețe cum se face, lasă-l să își pună mâncare în cap și să se murdărească până în pampers de lapte sau spaghete sau orice altceva. Copiii așa învață, prin experimentare directă, AȘA îl ajuți mai departe. Lasă-l să cadă, așa învață să se ridice, lasă-l să se lovească, așa va ști ce e durerea și de ce nu e bine să își închidă sertarul peste degete.

Nu transformându-l într-un papă lapte, care plânge la o masă din mall, că mă-sa nu i-a suflat suficient peste aripioara de pui și s-a fript la limbuță.