Ma numesc George R, si iti citesc blogul de cativa ani. Am 33 de ani, sunt o persoana destul de cunoscuta in brasla mea, si ti-am scris acest email in speranta ca poate comunitatea ta m-ar putea ajuta cu sfaturi si ganduri bune. In acest moment sunt disperat de viata, suferind si cu inima zdrobita.

M-am nascut intr-o capitala de judet din sudul Munteniei, parintii mei fiind oameni simpli. M-am format ca muzician clasic, am absolvit 3 universitati si am 10 ani de facultate. N-are asta nici o importanta, ideea e ca in ultimii ani prin prisma vocatiei am avut posibilitatea sa calatoresc pe toate continentele si sa am experiente cat pentru 3 vieti de om, sa cant pentru mii de oameni pe care sa-i las cu lacrimi in ochi, totodata reusind prin munca mea sa imi fac o situatie financiara mult mai buna decat mi-as fi imaginat, si sa fiu cunoscut. Tot ce se intampla in viata mea se petrece sub prisma celor mai fierbinti emotii, pentru ca altfel n-ai cum sa faci arta. iubesc si ador in acelasi timp femeia, acest dar unic si irepetabil primit de barbat pe Pamant, si simt ca fara iubirea profunda a unei femei, viata mea e stearpa, si nu sunt implinit pe deplin. Asa am simtit de mic, si desi am fost in relatiile mele un barbat dedicat, model, cautand iubirea uneia singure, am esuat lamentabil in esecuri rasunatoare. Nevoia mea de a simtit emotii profunde imi aduce multa suferinta, si desi am toate motivele sa fiu fericit, fara o casnicie implinia viata mea e goala, nu-mi gasesc echilibrul, nu gasesc adevarata substanta a vietii, locul meu pe lume.

De adolescent, mi-am dat seama ca cele mai importante aspecte pentru mine sunt familia, copiii, echilbrul in viata si linistea sufleteasca. Doar prin acestea ma pot desavarsi ca om si ca artist. As da orice pentru ele, si, vedeti voi, la capitolul iubire esuez tot mai mult si mai adanc. Sufar de aproape 15 ani, in incercarea de a-mi impartasi iubirea si de a-mi fi acceptata dragostea pe care vreau sa o dau neconditionat catre femeia care sa-mi devina cel mai bun prieten, tovaras de viata si mama copiilor mei. Iubesc mult, pot iubi pana la stele, dar parca nimeni n-are nevoie cu adevarat de dragostea mea.

La de 21 de ani m-am indragostit de o colega de facultate, D., continuand cu o relatie care a durat 8 ani si 3 luni. Ne-am mutat la Oradea, ne-am inteles bine, a fost o fata buna si foarte familista, am cerut-o de 2 ori in casatorie, mereu gasind alte motive sa ma refuze, ba ca sa terminam scoala, ba ca e prea devreme. Avea o cariera fulminanta, in care am sprijinit-o mult, neglijandu-ma pe mine. Era muzician de nivel international. La 29 de ani, fiind si studenta la doctorat si profesoara la universitate, a plecat sa cante la pian pentru 3 luni pe un vas de croaziera, acolo s-a indragostit de un canadian, a venit acasa si, fara sa stiu, a continuat viata cu mine in paralel fizic, si cu el virtual. A ramas insarcinata cu mine, descoperind sarcina la varsta de 2 luni. Atunci a avut loc o explozie de ura si furie, spunandu-mi ca i-am distrus viata, ca ea vrea sa calatoreasca prin lume cu el, si ca il iubeste. Era hipnotizata de el, asa ca a avortat, si m-a parasit. S-au vazut imediat, si intr-o luna de la povestea asta a parasit-o. Nu ati vrea sa stiti ce durere poate trai o femeie care, sacrificandu-si copilul pentru un barbat, isi da seama ce a facut. I s-a prabusit un univers, dar pe mine nu m-a mai cautat. La 6 luni de la poveste, s-a cuplat cu un fost coleg comun, cel de care radea si il considera cel mai looser, cu care s-a si casatori in acelasi an si au acum un baietel de 1 an jumate. In loc de cariera internationala pe marile scene ale lumii, a ajuns profesoara la liceu, si a renuntat la doctorat dupa 4 ani.

Dupa povestea asta, eram distrus, pierzand si femeia si copilul, luptasem eu ca sa-l pastreze si sa il cresc in familia mea, insa a refuzat.
Pana in acel moment eram profesor la scoala si aveam ceva concerte, asa ca mi-am luat lumea in cap si m-am angajat si eu ca entertainer pe vas de croaziera. Dupa 2 ani in care nu s-a intamplat nimic notabil, am intalnit-o pe vapor pe A., din alta tara, colega, mai mare cu 5 ani, cu care am inceput o minunata colaborare si o relatie. Muzica noastra a avut un succes rasunator, eram extrem de fericit cu ea ca muzician, om si barbat, avea un suflet minunat si simteam ca zburam impreuna, insa dupa primul an a inceput sa ma termine nervos, reprosuri din orice, tata era pe moarte si ea ma blama ca distrug relatia, pana la urma am ajuns sa nu ne mai suportam, traiam o suferinta inutila, continua, de uzura. Ne trezeam, ne certam, cantam seara impreuna (si asta ne vindeca toate ranile), apoi faceam dragoste, ne certam iar si apoi dormeam. Eu mereu echilibram situatiile, cautam calmul si intelegerea, ea parea ca isi cauta motiv de cearta. Ne impacasem in iulie anul trecut, dar in august am primit un contract de 12.000 de dolari, pe care l-am refuzat hotarand impreuna ca incercam sa ne facem o viata pe pamant. In aceeasi saptamana insa, s-a enervat, mi-a dat block pe toate canalele si m-a parasit.

La doua luni de la momentul asta, in nov 2019, am cunoscut o fata, A., din nordul tarii printr-o aplicatie de dating, era mai mare cu 6 ani, 38. Era foarte cultivata, educata, si buna la suflet, niciodata n-am auzit cuvinte atat de nobile din gura cuiva, era o persoana importanta in oras, manager de proiect la o companie IT, divortata de 2 ori, cu sufletul destul de ranit, dar dornica de a simti si oferi iubire. Avea pana si pian acasa! S-a intamplat sa avem drum intr-un oras strain amandoi, si ne-am intalnit acolo. Dupa primele 15 minute mi-a pus mainile in ale ei, si asa le-a tinut pana am plecat. Era din Iasi, si foarte curand am mers la ea si am inceput o relatie. Eu nu eram entuziasmat la acelasi nivel, o placeam destul de mult, insa toate declaratiile ei in care imi spunea cat ma place, si apoi cat mai iubeste si cat este de fascinata de mine, m-au facut sa vibrez, si inima mi-a luat-o razna. Am ajuns sa o iubesc pana la cer. Am petrecut impreuna toata luna decembrie, a fost cel mai implinit vis de iubire al meu la care n-as fi sperat sa-mi pot imagina. Ne mangaiam sufletele intr-un fel de nedescris, ne iubeam ca si cum n-ar mai exista maine. Am incercat sa facem inclusiv un copil, amandoi exprimandu-ne ca simtitm foarte puternic treaba asta. Toata perioada sarbatorilor de iarna a fost magica, iar in prima saptmana din ianuarie am plecat in America de Sud, in ceea ce trebuia sa fie un contract de 3 luni, dupa care planul era sa ma intorc la ea si sa mai incercam sa facem copii.

Ajuns pe vas in America de sud, timp de o luna jumatate ne trimiteam numai inimioare si ne declaram iubirea. In februarie au urmat doua saptamani in care era mai tacuta, apoi intreband-o despre ce e vorba, a spus ca are atacuri de panica si ca emotiile mele o sufoca, si ca are nevoie sa fie ascultata, iar ca acum vorbeste cu altcineva pentru care a inceput sa simta emotii. Peste 10 zile imi scrie un mesaj dur de despartire, in care imi spune sa nu sper la o relatie cu ea si sa nu incerc nimic, pentru ca nu este nici o sansa sa mai fim impreuna, si ca n-o sa-mi mai scrie. S-a prabusit cerul in momentul acela. Plangeam cu urlete zi si noapte, in acelasi timp avand de tinut concerte in fata oamenilor. Mi se naruise cel mai drag vis de iubire.

La doua saptamani, pe 22 martie…..pe vaporul nostru cu 2000 de oameni la bord apare epidemie de Coronavirus. Totul a devenit un haos, tarile unde aveam porturi s-au inchis, iar noi eram in Punta Arenas din Chile, cel mai sudic oras din lume, la 16.000 km de Romania si vreo 8-9 mii de SUA, unde sunt portuile mama. Capitanul ne-a pus la izolarare, si am inceput sa navigam spre SUA. Pe vas am contactat coronavirusul fiind asimptomatic, majoriatatea colegilor cu care am mancat la masa cazand bolnavi la pat. Ne-au murit 4 pasageri si un coleg, iar eu eram bucuros ca in sfarsit aveam un motiv sa mor si sa mi se termine suferinta. Umblam intentionat in zonele contaminate doar ca sa am motiv sa mor mai repede, 200 de oameni au fost bolnavi finalmente, si la mine nu s-a simtit nimic.

Am ajuns dupa vreo 2 saptmani in Florida, unde, dintr-o eroare, pe mine nu m-au debarcat, iar peste 2 zile s-au oprit toate zorurile spre Europa. Era 5 aprilie, si povestea a continuat cu transferul meu pe inca 2 vase, intr-un final navigand pana in Olanda, de acolo fiind transferat acasa cu charter. Am ajuns in 9 mai, acum sunt in izolare fortata la domiciliu, si de o saptamana plang ca la mort, afland de la un prieten comun ca A. ar fi fericita cu acel altcineva, s-au mutat impreuna, si au planuri mari. De cand a aparut pandemia pe vas, i-am scris despre ce se petrece, si mici macar un mesaj de incurajare n-am primit de la ea, gen “Hai vino sanatos acasa, asta-i cel mai important”. Plangeam in continuu, om matur la 33 de ani, dandu-mi seama ca intr-o situatie de viata si de moarte, omului de la mii de km caruia ii dadusem toata dragostea mea, nu ii pasa daca mor sau traiesc. Am stat in izolare 49 de zile (majoritatea in cabina fara fereastra) pana sa vin acasa, si gandul la ea m-a tinut in viata si mi-a ucis sulfetul in acelasi timp. Speranta mea era sa o pot vedea macar o data, oricum ar fi, si a gasi niste raspunsuri.

Ajuns acasa, nu imi raspunde nici la telefon nici la messeneger, whatsapp si email, stau singur in izolare si bocesc ca un prost, industria in care lucram s-a dus naibii, n-am unde sa lucrez, n-am unde sa dau concerte, sufletul imi este ruinat si nu pot sa-mi revin din socul teribil.

Durerea mare nu este faptul ca m-a parasit o femeie, ci aceea ca un munte de iubire inauntrul meu asteapta sa se daruiasca precum coronavirusul se imprastie, o dragoste de care nimeni nu mai are nevoie in zilele noastre in alergatura desarta dupa banii pe care ii faci ca sa ii cheltui pe nimicuri sau dupa placeri efemere, golite de emotie. Viata trece, si ajungi un om posac care n-a stiut vreodata ce inseamna sa iubesti cu adevarat, ci a trait mediocru, dupa modelul lumii, neconsiderandu-se niciodata apt (sau neavand curajul) de a trai si a iubi sublim. Totodata, faptul ca au plans oamenii la muzica mea, dar nu insemn si nu exist pentru nimeni cand imi merge rau, ma face sa cad prada deznadejdii. Desi sunt tanar, am muncit si am facut ceva in viata, am vazut peste 100 tari, mi-am cladit o cariera si un renume in breasla, am cantat la televiziune si pe toata planeta pentru zeci de mii de oameni, simt ca nimic nu se compara cu a fi trezit din somn de ganguritul copiilor tai adorati, sa simti cum arzi in inima femeii iubite doar prin privirea ei ce iti da forta si dorinta de trai, doar pentru a-i face pe ei fericiti iar tu a te hrani din bucuria lor si a voastra de a fi impreuna. Nu-mi doresc decat sa iubesc din toata inima, sa imi fie primita dragostea asa cum este ea de catre un inger deghizat intr-o simpla femeie, care sa-mi mangaie inima tinand-o in palmele ei, si pentru care fericirea ei sa-mi fie scop in viata… Pentru a nu trai degeaba, ci a transmite lumii viitoare toata dragostea si invatatura mea, prin ceea ce creez, prin cum imi cresc copiii si prin ce las mostenire dupa viata asta a mea, o suflare de vant.

Iti multumesc, Cetin, pentru tot. Las la aprecierea ta, daca crezi ca ar fi de folos sa apara contactul meu pentru oamenii care ar vrea sa imi scrie cateva randuri in privat sau sa ma contacteze. M-as bucura!

PS: In cateva zile va iesi in presa povestea mea, cu cele 49 zile de cosmar, pe marile lumii. O sa-ti trimit linkul

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

213 comentarii Adaugă comentariu

  1. Well…. “matur”. Nu, ain33 de ani, matur nu ești. Nu o lua in nume de rau, nu e ca si cand eu as fi un exemplu de maturitate.
    Poate incerci sa fii mai putin extrovertit?

  2. #2

    Ai sindromul multor femei trecute de 30 care au senzația ca dacă pana acum nu au găsit dragostea care sa ducă la căsnicie, lumea s-a terminat. Din disperarea asta, exact ca ele, alungi/sperii oamenii ok și atragi nebune – sorry, din povesti femeile tale nu aveau toți biscuiții în pachet – te-a orbit dragostea. Incă ai timp berechet, înțeleg ca ai 32 de ani, uat da fac. Dar învață să ocolești nebunele.

    • #3

      Înțeleg perspectiva ta și îți mulțumesc, pornind de foarte de jos în viata am ajuns unde sunt prin multa munca, altfel nu se uita nici dracu la tine. Mi-am lărgit mult orizontul de unde sa aleg, dar tot n a mers. Și am ajuns și la momentul în care acest capitol în viata trebuie împlinit. Sigur, disperarea face doar sa strici toate lucrurile, însă în ultimul caz a fost foarte greu când o femeie ți-a cerut ea sa fii pentru ea tot și apoi ea pleacă după ce începi sa oferi și te ai implicat. Ei bine, n am știut ca oamenii fac asa, mai ales ca femeile își doresc familie cel mai des. Da, artistele si femeile de acest au lipsa de biscuiți.. Ce sa fac, am clacat..

    • #4

      @George, ultima femeie a cerut unui barbat sa fie totul pentru ea. Tu te-ai nimerit prin zona, ai plecat, urmatorul la rand. Nu-ti intuneca viata, femeii normale ai sa cunosti, dar daca nu, ia-ti pisica.

    • #5

      Georgică și eu sunt apropiat de tine ca ani, 35, singur cuc dar fericit.
      Ca o părere a unuia care s-a lovit și de femei in viață, după felul în care ai scris transmiți sentimentul de needy, de disperare să fii într-o relație, să ai pe cineva lângă.
      Boss, muierile fug de așa ceva. Cand miros disperarea le dă cu jet instant și brusc nu mai ești interesant. Înainte nu ai fost așa probabil, dar acum asta emani. Cel puțin asta percep eu.
      Succes și capul sus. Trăiește pentru tine, bucură-te o perioadă de timp, cât ești crai, și umblă cu cele mai mari gunoaie de oameni. O să găsești personalități interesante și femei broken, dar foarte funny.

    • #6

      @ Robert – mi-a spus ca 3 luni nu e mult sa ma aștepte, și îmi făcea declarații de zici ca aștepta să mă ceara ea în căsătorie. Da, uite, unele femei înnebunesc dacă le lași singure chiar și o săptămână, le e frica, se panichează, vor sa pună capul pe cineva. Managera la multinațională care plânge prin casa ca doarme singura… Știu, am greșit punând multe speranțe, pt ca atunci când aud “te iubesc” dau totul. Însă unii doar iau, nu dau înapoi.
      Alta pisica? Am motanul lui sora mea, ma musca și ma zgârie de numa.. 🙂

    • #7

      Când găsești o femeie de 38 de ani, singură, dar dornică de o relație, ar trebui să îți ridice un semn de întrebare. Mai ales, dacă nu e urâtă și mai are și bani.

      Cu siguranță nu era singură de mișto ce era.

    • #8

      Ma gandesc la semnul de intrebare despre care spui. Daca avea 38 de ani si NU avea bani! Probabil vrei sa zici ca e genul care crede ca poate avea acces la barbatii pe care ii vrea cand si cum pofteste….Da, si am cazut in cursa, crezand ca genul asta vrea relatie serioasa, si nu aventura. Probabil rade un forum intreg de mine cat de fraier sunt.

    • #9

      Nu râde nimeni de tine, boss.
      Toți am fost în situația ta.
      Toți ne-am lovit de ele.
      Sfaturile citite pe aici după 170 de comentarii, că sunt bune și pentru mine sunt că: nimeni nu ți-e dator cu ceva, nu te plânge și ridica-te, caută ajutor dacă e nevoie, face parte din maturizare

    • #10

      @George, nu rade nimeni de tine! La 33 de ani ai tai ar trebui sa cauti pe cineva de varsta ta si sa construiti totul: relatie, sentimente, familie.

  3. #11

    Nici nu trebuie citit cap coada, ti-ai dorit prea mult ai oferit prea mult, poveste tipica de la inceput cu cerut de sotie de X ori ….serios? da ce e ca la rar? iti da cu revenire?

    • #12

      Nu, am cerut pt ca sunt în serios și cu intenții frumoase, și într-o relație de câțiva ani care merge (sau care pare ca merge) e normal sa faci și pasul asta. Trebuia să-mi dau seama ca dacă zice nu pt orice motiv, trebuie sa mergi mai departe cu altcineva.

  4. #13

    Toti am trecut prin asta. O sa treaca.
    Ironic e ca orice am spune oricare din noi nu va schimba ceva inauntrul tau, e nevoie de timp ca sa se vindece rana.
    Sfatul meu: NU incerca sa iei legatura cu ea, o sa iti faca mult mai mult rau.
    Rupe-te de ea, las-o in urma, sterge-i numerele din telefon, mergi inainte.
    Acum pare viata ca nu are nici un sens, dar are. Adu-ti aminte ca esti un om plin de talent, cu realizari in viata si intr-o buna zi se va gasi cineva care sa te iubeasca pentru cine esti.

    Da-i un pic de timp. Mai lasa cateva zile. Usor usor va fi mai bine.

    • #14

      Merci frumos, Andy! Într-adevăr pt cine sunt am nevoie sa fiu iubit, nu pt ce fac, că-s vedeta sau câștig bani mai multi ca media. Asta ma doare. Ca în lumea asta superficiala nu mai sta nimeni sa se uite dincolo de material și imagine. Credeam ca învățând si muncind îmi voi largi spectrul de posibile partenere, dar e invers. După ce am ajuns sa învăț câteva limbi străine si sa umblu prin toată lumea, cu atât mai greu e sa găsești pe cineva similar. Pentru ca eu m am străduit sa evolueze pentru ca vreau, nu pt ca am nevoie, alții se mulțumesc în starea lor, termina facultatea, se angajează, și acolo rămân în starea aia pana la pensie. Și nu mai poți sa ai o relație cu cineva cu care nu poți vb despre nimic, care nu te înțelege și e limitat pt ca asa a ales, ca ii e comod. Sa știi ca ma ajuta mult sa vad alti oameni cum vad situația mea, și va mulțumesc pt asta!

    • #15

      George, probabil că este prea târziu comentariul meu, și nu-l vei mai citi, sunt pățit că și tine și îmi permit să&ți dau un sfat. Și eu m-am însurat târziu, la 35 de ani și pe ansamblu am avut o viață mai grea decât tine. Cum au mai spus și alți comentatori, ai o atitudine nepotrivita fata de femei. O femeie, într-o relație cu un bărbat, trebuie sa fie permanent într-o lupta pentru ceva, fie control, fie să-l cucerească, fie să-l schimbe. Când este sigură de sentimentele lui, când nu mai are pentru ce lupta in relație, se plictisește și caută altceva. Pe linga tine eu eram rupt în fund, deci un motiv in plus să mă părăsească. Ai un dezavantaj, faptul că nu poți fi permanent cu cineva, într-un cămin, prin prisma profesiei, o femeie nu sta fara unul care sa o ,,orgasmeze” constant! Dar ai și un mare avantaj totodată: poți avea aventuri care sa te facă să cunoști femeia pe interior, parșivenia ei și capacitatea de a fi o scorpie uneori. Sfatul meu, cunoaște intim cat mai multe și părăsește le tu când începe să ceară mai mult! Asta te va ajuta in ați întări caracterul! Pe mine, după doi ani de suferință extrema, am avut vreo 20 intim in 3 ani și acea perioadă m-a ajutat enorm să mă eliberez de fantoma marii iubiri. Fii că James Bond, da impresia de siguranță și că oricând o poți părăsi și astfel ea, cea care va fi, va sta langa tine. Nu uita, femeile vor sa fie cucerite, sa fie mințite, le plac învingătorii nu mămăligile! Dacă vrei să știi mai multe despre suferința mea am comentariu in articolul lui cetin despre prima iubire! Fii bărbat, ce dracu!

  5. #16

    Daca esti la fel in viata reala ca in text atunci pare ca ai tendinta sa iti ineci partenerele cu iubire si pare ca esti egocentric reducand persoana de langa tine la o piesa a carui scop este sa te completeze. Sunt sigur ca poti sa iti gasesti o partenera cu care sa iti traiesti viata dar probabil nu genul de femei pe care il cauti, pentru ele esti o aventura cu termen de expirare.

    • #17

      citeste acest comentariu de mai multe ori, cred ca omul stie ce spune. @gc : esti psiholog sau lucrezi in domeniu? nu-i musai sa raspunzi dar sunt curios

    • #18

      O sa fiu mai atent la partea inecatul, nu pot sa zic ca le sufoc dar majoritatea nu stiu sa reacționeze când primesc, pt ca de multe ori au parte de bărbați handicapați emoțional, fără empatie. Egocentric nu sunt, pt ca nu caut femeia ca să-mi satisfacă mie nevoi emoționale, ci vreau sa zidim împreună ceva, vreau sa fie fericita cu mine și sa simta ca primește tot ce-ți dorești. La partea cu tipul de femei pe care le am cautat, nu știu ce sa zic. N-am vrut pe cineva dependent de mine, am crezut ca cele super inteligente și stăpâne pe viata lor sunt cele mai potrivite, și ca doi oameni la fel pot coexista. Vezi tu, un bărbat trebuie sa muncească pt a fi ceva de capul lui. O femeie se poate doar mărita cu un bărbat de genul. Și mie nu-mi trebuie astfel de femeie. Nu știu… Încă sunt confuz la asta.

      1
    • #19

      @George ai tinut sa mentionezi studile, ai tinut sa mentionezi succesul, ai mentionat cat de grozav esti tu fara sa aiba legatura cu problema in sine. Apoi, fi atent la cuvintele pe care le folosesti, tu spui ca respecti femeile dar in realitate nu o faci. In momentul de fata esti o treapta in viata pentru multe femei, le oferi exact ce cred ca isi doresc iar in momentul in care isi dau seama ca e nasol sa traiasca intr-o poezie renunta. Pare misto sa mananci inghetata in fiecare zi dar dupa a treia zi ti se face rau si mananci o ciorba.

      @mike am facut niste studii pe care nu le-am finalizat. In mare parte este experienta dobandinta din analiza propriei persoane in incercarea de a fi fericit cu mine, ceea ce nu am reusit dar macar acum sunt impacat cu mine.

    • #20

      @ gc, cu atât mai mult am menționat ca sa exprim faptul ca nu dau 2 bani pe studii și stare, ci pe caracter și sentimente. De ce zici ca nu le respect? Am încercat sa fac totul în asa fel încât sa fim fericiți individual și separat, sa ne iubim pentru ca alegem sa facem asta. Cu fiecare dintre ele ne am sprijinit si încurajat în toate, nu a trebuit sa se sacrifice unul pt celalalt, ci ne am ridicat reciproc.

    • #21

      gc spune un adevar care doare. George se prezinta ca un produs extrem de atragator si respins pe nedrept de femei. Nu stiu daca asta e o caracteristica a artistilor, dar pot sa spun ca am intalnit un barbat asemanator, pe care l-am iubit, dar de care am fugit mancand pamantul.

      George, de ce insisti atat de mult sa ne explici cat de mult succes ai, cat de talentat si iubitor esti? O fi adevarat, dar nu esti un tip echilibrat. Compari relatii de 8 ani cu relatii de o luna. Referitor la ultima deceptie, ai senzatia ca o iubeai, dar nu ai lasat timpul necesar pentru a o cunoaste. Asta imi spune ca esti indragostit de ideea de iubire, necontand cine e femeia de langa. Ea trebuie doar sa indeplineasca cateva conditii: sa fie acolo, sa te iubeasca si sa o iubesti. WTF!

      Ai putea incepe prin a fi interesat de persoana din fata ta, prin a lasa deoparte magnificele tale calitati pentru a determina daca defectele voastre reciproce sunt acceptabile sau nu pe termen lung. Intr-o relatie avem tendinta, dupa un timp, sa remarcam indeobste defectele celuilalt, oricat de stralucitoare ar fi calitatile. De aceea este foarte important ca defectele sa fie suportabile.

    • #22

      Delia, nu încerc sa epatez cu nimic, doar am luptat sa ma îmbunătățesc pt ca eram vai de capul meu. Nu știi tu cate defecte am! Vreau să-ți zic ca ceea ce spui are perfecta acoperire, și îți mulțumesc că mi-ai scris asa!

    • #23

      @George Inlocuieste “femeia” cu “cainele” in fraza “Iubesc si ador in acelasi timp femeia, acest dar unic si irepetabil primit de barbat pe Pamant, si simt ca fara iubirea profunda a unei femei, viata mea e stearpa, si nu sunt implinit pe deplin. ” . Fiecare om in primul rand este un individ, cu proprile trairi, ganduri, aspiratii etc., nu un dar pentru altcineva sau o completare. In toate cele trei exemple a contat ce ti-ai dorit tu, ce ai simtit tu si mai putin prin ce au trecut partenerele. Prima o ratata care a facut copil cu altul si si-a abandonat cariera, a doua e nenorocita care te seca emotional, a treia o nesimtita care a gasit pe altul si a rupt legatura cu tine ,la fel ca toate dealtfel. Serios? Singurul tau defect e ca ai prea multa dragoste de oferit? Fiecare dintre cele trei tipe a incercat sa iti spuna ce e gresit. Ai la dispozitie feedback, poti sa il folosesti iar daca iti ceri scuze pentru comportamentul tau probabil o sa primesti chiar si mai mult feedback.

      Un sfat pentru viitoarele relatii, nu mai incerca sa construiesti o fundatie pe iubire, nu o sa fie de durata, sentimentele se schimba constant. Respectul si/sau interesele rezista mai mult in timp.

    • #24

      mda tipul nu se-ncurca vrea ai, aia pt ca de el e ceva mai presus de tot si toate; si-a gasit nasul sau nanasul; da intr-o rel conteaza pozitia sociala, banii; conteaza siguranta zilei de mmaine; ce inseamna la voi barbatii frumoasa?! o femeie normala ok; nu vreau sa vorbesc de barbatii frumosi pensati, epilati etc si ingrijiti, eventual cu lac pe unghii ca scarba ma apuca; rolul barbatului e sa faca mult pt a obtine bani dar cinstit; putin cap, logica, sanatate= armonie.

  6. #25

    Povestea mea un pic mai scurta

    Am 28 de ani si ma joc toata ziua pe calculator.Am avut grija sa nu ma incurc cu toate nebunele.O viata linistita lipsita de drame si femei gravide.

    Sfarsit.

    • #26

      Si ai femei vreo 600gB

    • #27

      Prin enumerarea studiilor și a succesului și a ceea ce fac cu atât mai mult vreau sa aduc în discuție ca toate astea nu fac doi bani, și ca un viata reala toți suntem la fel. Nu știu de ce zici ca nu le respect, pt ca am dorit pt ele tot ce e mai bun, și sa am luptat sa fim fericiți împreună și separat, asa cum știam eu mai bine.

    • #28

      genial :)) am ras cu zgomot
      zici ca sunt eu acum ceva ani 😀

    • #29

      acest comentariu a fost foarte underrated:))))

    • #30

      Cum adica “sfarsit” ? Ai murit deja? :-(((

  7. #31

    Ai realizat ce 99% dintre romani n-o sa realizeze niciodata. Plus neamul lor, sa fim intelesi. Inteleg situatia ta, stai linistit, dar este o vorba: nemultumitului i se ia darul. Nu esti deloc singurul in situatia de-a avea succes pe toate planurile… mai putin acela. Unii gandesc la rece si se concentreaza pe ceea ce le aduce bucurii: calatorii, intalnirea unor oameni noi, eventual facutul de bani …fara numar. Spectatorii te iubesc ( din ce am inteles), fa cumva si ajuta niste copii amarati, da-le cate-o bursa lunara sa termine scoale, schimba-le viata. Aia vor fi copiii tai! Si ei te vor iubi. Dar daca vrei neaparat o singura femeie si cu aia sa faci un copchil… S-ar putea sa dai peste o viitoare isterica iar copilul ( unicul, maybe ) sa fie o loaza descreierata. Si uite asa ai ratat sansa sa ajuti alti copii sa devina cineva in viata, ca ai vrut tu neaparat calea aia batuta in cuie, chiar daca nu se arata a iesi ce trebuie. Cum ziceam, nemultumitului i se ia darul.

    • #32

      Îți mulțumesc pentru tot ce spui, însă nu e vorba ca ma compar cu cineva, știu doar care sunt nevoile mele. Am făcut deja toate. Călătorii, experiente, asa mi a dat Cel de sus șansa să trec prin lucrurile astea la tinerețe. Sa știi ca o iau foarte în serios treaba cu ajutatul de copii, mai ales ca am fost profesor, inclusiv la grădiniță. Însă împlinirea prin familiei, dacă o reușești, nu

    • #33

      Îți mulțumesc pentru tot ce spui, însă nu e vorba ca ma compar cu cineva, știu doar care sunt nevoile mele. Am făcut deja toate. Călătorii, experiente, asa mi a dat Cel de sus șansa să trec prin lucrurile astea la tinerețe. Sa știi ca o iau foarte în serios treaba cu ajutatul de copii, mai ales ca am fost profesor, inclusiv la grădiniță. Însă împlinirea prin familiei, dacă o reușești cu cine trebuie, nu se compara nimic. Părerea mea.

  8. #34

    Punctual:
    1. Ai 33 de ani, nu 83. Un job decent, toată viața înainte.
    2. Nicio persoană, femeie sau bărbat, nu merită mai mult de 24 , hai 48 de ore de atenție după ce te-a părăsit.
    3. Man up, grow a pair, și mai caută! Asta fac mulți bărbații celibatari. Nu ești special, unicat.
    4. Dacă te doboară faptul ca una ti-a dat papucii, nu te văd bine în viitor, atunci când vor apărea problemele adevărate.
    5. Ai scris ca la rubrica de dragoste din revista Bravo. Nu știu câte femei sunt cu adevarat atrase de asta.
    6. Fii bărbat, analizează greșelile pe care le-ai făcut și tine-le minte pe viitor!
    7. Caută un psiholog bun și discută asta cu el/ea în liniște. Ai nevoie de ajutor profesionist aici. Nu ești nebun, doar dezorientat.

    • #35

      ”om matur la 33 de ani”, I mean…ai un pic tendinta sa exagerezi.

      Cred ca sfatul lui von Stierlitz (serios, cum scoateti frate pseudonimele astea, gata de maine ma loghez cu Stela Indru), este cel mai istet, ”7. Caută un psiholog bun și discută asta cu el/ea în liniște. Ai nevoie de ajutor profesionist aici. Nu ești nebun, doar dezorientat.”.

      Ai o idee un pic (mai mult) romantata despre iubire si femei si viata in general si o graba care la varsta aia matura de 33 de ani nu prea se explica. Cel putin nu la un barbat. Ai cunoscut-o in noiembrie, nu erai asa convins ca she is the one, dar in decembrie deja incercati sa faceti copil. Aaa, nu ca as vrea sa par naspa, dar nu e chiar cea mai rea chestie din lume ca nu v-a iesit…un copil nu e un hamster…

      Aia cu voiam sa mor de coronavirus si ma plimbam pe la bolnavi ca sa iau iar nu e chiar cea mai smechera chestie de marturisit. Ai luat nu ai patit nimic, naspa pt tine (zici tu), un pic mai naspa pt aia de or fi luat de la tine ca pe tine te pasiona sinuciderea via Covid.

      Zici ca vrei sa iti traiesti viata. Perfect. Traieste-o. Nu o mai dramatiza.

      ”simt ca nimic nu se compara cu a fi trezit din somn de ganguritul copiilor tai adorati, sa simti cum arzi in inima femeii iubite doar prin privirea ei ce iti da forta si dorinta de trai, doar pentru a-i face pe ei fericiti iar tu a te hrani din bucuria lor si a voastra de a fi impreuna. Nu-mi doresc decat sa iubesc din toata inima, sa imi fie primita dragostea asa cum este ea de catre un inger deghizat intr-o simpla femeie, care sa-mi mangaie inima tinand-o in palmele ei, si pentru care fericirea ei sa-mi fie scop in viata… Pentru a nu trai degeaba, ci a transmite lumii viitoare toata dragostea si invatatura mea, prin ceea ce creez, prin cum imi cresc copiii si prin ce las mostenire dupa viata asta a mea, o suflare de vant.”

      Paragraful asta e comedie pura. Femeile nu sunt ingeri deghizati in nimic. Fac caca si miroase. Cateodata trag si parturi. Unele injura, spurcatele dracului. Daca mi se pare ca esti simpatic si ma scoti la un suc sa imi zici ca sunt inger deghizat recordurile lui Usain se duc pe tu tu tu si e pacat de om ca a munci mult sa ajunga acolo. Partea aia cu copiii, nu te mint, e super, sunt simpatici, I get it, e omenesc sa vrei sa perpetuezi specia, toata lumea are impresia ca genele lui merita sa fie transmise mai departe, multi ne inselam dar asta e, instinct uman, cannot argue with you there. Si da sunt simpatici, dar man…aia cu trezitul cu gangureli not gonna happen (ok, poate de doua ori, in concediu), de obicei sunt urlete si miros de pampers plin. De obicei e 3 noaptea nu 8 dimineata. Si e in fiecare noapte. Niste ani. Privirea aia in care arzi, e pentru ca nevasta-ta ar vrea sa iti dea foc ca sforai in timp ce ea a dormit 3 ore in 24 de ore. Ok, dup-aia poate e si de dragoste. Daca scoti copiii in parc 3 ore si o lasi sa doarma.

      Ideea e ca imaginea asta perfecta pe care ti-ai facut-o despre viata, femei, iubire, copii…e parte din nefericirea ta. Viata nu e perfecta, nici iubirea, nici femeile si nici copiii. In viata mai exista si pandemii care ne fac pe unii someri pe moment, iubirea nu e ca in filme, femeile sunt de toate felurile si mai destepte si mai proaste si mai bune si mai rele, copiii sunt messy si loud si costa al dracului de mult. Si e f bine ca e asa…lumea aia perfecta pe care o descrii tu cu priviri arzatoare si shinny happy people pt mine e boring si un pic scary…ca si cum toata lumea a dat de niste LSD de calitate maxima.

      Slow down, calmeaza-te, nu pierzi nimic fir-ar FOMO-ul sa va fie, gaseste un psiholog bun, vorbeste, asculta.

      Nu mai dramatiza viata, nu are nevoie, e destul de dramatica in ea insasi.

    • #36

      1) am 33, da, timp mai e, doar ca fiecare despărțire îmi rupe din mine o bucata și ma face tot mai neputincios
      2)….. Asta e greu zi se întâmplă asa pt ca nu ma uit la oameni ca la obiecte, și țin la ei…
      3) bineînțeles ca nu s cu nimic special, sunt un om ca toți ceilalți, diferența e ca s doar mai umblat și cu mai multe experiente…. Mai caut..
      4) oare astea nu-s tot probleme, acum? Care e diferența în viitor? Doar ca devenim mai bătrâni, încep bolile și, pt cine are, sa susții copiii. Tu când iubești pe cineva, nu devine parte din tine? Ma rog, poate gândesc eu greșit.
      5) În ce cred femeile trebuie sa te gândești de 2 ori, te uiți la multe cum fac alegerile la parteneri și soți și vezi ca deseori criteriile nu au legătură cu logica. De asta multe eșuează, dând cu șutul bărbaților buni, și apoi tot ce fac e sa se vaite. Pe tema asta, nu iau decizii în funcție de ce spun femeile. Pe deasupra, v am scris pe blog pentru ca îmi permit sa fiu vulnerabil și sa îmi iau inclusiv bobârnace, în loc sa țin în mine și sa cred ca mereu ele sunt de vina.
      6) am luat aminte
      7) sa ies prima data din izolare.

      Merci!

    • #37

      Comentariile astea super decente sunt unul dintre motivele pentru care blogul ăsta o să meargă mult și bine – oameni care au răspuns coerent, decent și onest și fără să facă mișto de un om ceva mai emotiv decât media. Cristina, dacă puteam îți dădeam vreo 20 like uri.

    • #38

      @George Faptul ca esti umblat si educat nu inseamna ca esti echilibrat si matur emotional. Cauta un psihoterapeut. Si eu am crezut ca sunt normal pana am dat de unul. Adica, sunt in continuare normal, dar chiar si asa prinde bine sa ventilez ce se pune pe suflet. Umblatul prin lume nu te va maturiza emotional. Mie mi se pare ca traiesti in filmul tau, si se intampla ca filmul tau nu e si al “ei” (si chiar daca ar fi, doi imaturi se consuma repede – ai mai vazut si filmul asta nu?). Cum spunea cineva mai sus, respectul si sentimentul ca sunteti in aceeasi barca vor face un drum mai lung. Been there, done that.

  9. Foarte interesant!Nu te da batut si nu dispera,cum zicea si gc mai sus daca iubesti cu asa pasiune mistuitoare, e posibil sa le sperii sau sufoci pe femeile alea.

    Barbatilor nu prea le plac pe termen lung pe femeile care cedeaza asa pe loc la fel e si la femei,le pui totul pe tava,soarele si luna de pe cer,se duce dracu totul la un moment dat…

    Incearca sa mergi la un terapeut sau un psiholog,ai putea sa treci mai usor peste asta.

    Deagoste neconditionata cred ca doar de la un caine se poate primi.

    • #40

      Mulțumesc! Cred ca nu e un păcat când îți place cineva sa o spui și sa ceri omul acela lângă tine, fie ca ești femeie sau bărbat. Sigur, treburi sa setezi limite și granițe, dar în cazul meu mi-a spus-o de la prima întâlnire ca spera sa o plac și eu ca femeie, pt ca ma dorește lângă ea ca om și bărbat, sa ma cunoască cine sunt și sa fim împreună.
      Da, iubesc animalele, și fara doar și poate un câine nu te trădează niciodată. Vorba aceea, îl bați și vine înapoi la tine, și atunci îți rupe inima.
      Sigur, când ies din izolare încerc sa merg la specialist. Merci frumos ca mi ai scris!

    • #41

      i s-a pus pata pe fata ca asta e

  10. #42

    Bună,
    Sunt o cititoare a blogului de câțiva ani însă abia acum scriu aici, pentru că rezonez cu autorul textului mai mult decât o pot exprima în cuvinte. La cei 30 de ani, sunt un suflet încercat și o colecție de cioburi de inimă frântă. Abia de curând am cunoscut o persoană minunată, care ține la mine (sper!) și de care sunt îndrăgostită. Însă, până să-l întâlnesc pe EL, am avut parte de bocanci călcând pe inima pe care o dăruisem, de bătaie de joc, de minciuni, înșelat, chiar și de vânătăi, în general de suferință. Știu ce simți, George, știu exact cum se simte când ai un munte de iubire de dăruit și cineva ți-l pune la pământ, când durerea vibrează în fiecare coardă a sufletului tău.
    Dar vestea bună este că… it gets better! It WILL get better, I promise! Dumnezeu nu rămâne niciodată dator, îți va răsplăti nevoința și dedicarea și vei întâlni persoana care să te completeze și să te merite. Răbdare… răbdare… răbdare….
    Dă-i timpului timp, va acțiuna ca un pansament, cicatrizând rănile.
    Și până atunci, ocupă-ți mintea cu ceva și nu-ți abandona bunul tău prieten (pianul, dacă am înțeles corect), ți-a fost alături atâția ani. Cu sau fără aplauzele publicului, tu și muzica veți continua să existați împreună. Pornește temporar într-o nouă croazieră cu pianul, în oceanul.. online-ului. Yep, I’m serious.
    Uite, ce zici de un canal de Youtube (preferabil în engleză), în care să încarci piese cântate de tine? De la tutoriale pentru începători (cărora le place pianul, dar total afoni, ca mine), până la piese complexe, sky is the limit. Văzusem un tip (turc, parcă) ce posta melodii cântate la pian, având alături o.. pisică. Silly, I know, dar avea sute de mii de vizualizări per clip. Dacă progresezi și dezvolți canalul, vor veni și vizualizările din toată lumea, și veniturile pasive din publicitatea difuzată, etc. Nu te îmbogățești, nu plătești datoria externă a țării cu banii din Youtube, dar e un început, o licărire de speranță, o activitate care îți dă satisfacția lucrului bine făcut și care va oferi plăcere – atât ție, cât și publicului tău, fie el și din mediul online. O altă variantă ar putea fi, de ce nu, online piano lessons, lecții muzicale individuale… la distanță. Cu o conexiune bună la internet și un telefon cu skype/zoom, nu vad nici un impediment. Work from home poate fi similar cu sing from home și am convingerea că, la talentul și experiența enumerate de tine, cursanții nu vor întârzia să apară, din România dar mai ales din afara ei, dacă promovezi anunțul pe platformele corespunzătoare.
    Știu, dezaprobi deja ambele sfaturi, lipsit de energie, de chef, de vlagă. Știu cum e să n-ai puterea să te ridici din pat, d’apoi să te apuci de ditai proiectul. Zbate-te să ieși din ghiarele descumpănirii, găsește licărirea de speranță și întreține-i arderea prin răbdare și o să vezi ce flacără se aprinde în întuneric…
    Îmi amintesc acum de versurile lui Radu Gyr: înfrânt nu ești atunci când suferi / nici ochii când în lacrimi ți-s / adevăratele înfrângeri sunt renunțările la vis, din poezia “Îndemn la luptă”.
    Nu renunța la visul tău de a fi fericit și împlinit prin iubire, George! Undeva în lumea asta, o persoană te caută, la rândul ei. Luptă și dă-i șansa să te găsească, să te cunoască, să te iubească…
    Uite, viața e ca o gară, trenurile (oamenii) vin și pleacă, uneori grăbite, lăsând mizerie în urma lor. Dacă e o singură linie în acea gară, cu un singur peron, și tu nu lași să plece trenul nepotrivit, care a staționat deja nepermis de mult, atunci…. trenul pe care îl aștepți de-o viață nu are cum să ajungă în gară, atât timp cât o ai blocată de un tren (n.r. de o persoană) care nu te merită. Lasă trenul actual să plece, nu îți merită lacrimile, fă curat pe peron, aruncă urmele trecutului și… trenul potrivit ție va putea, în sfârșit, să ajungă în viața ta.
    Curaj, răbdare, speranță. Învață să cânti în ploaie și te vei putea bucura, în curând, de soare în viața ta.
    Hugs,
    B.

    • #43

      Îți mulțumesc tare frumos pentru mesaj

    • #44

      Ăăăăă… It’s a Match!

    • Nu accepta sfaturi emotionale de la femei, ca o sa te duci in picaj ca migul. Femeile traiesc pe alta lume, ceea ce are sens dpdv relatii in lumea lor nu o sa aiba in veci sens in lumea ta.

      Nu zic ca sunt prostii, zic ca ce le merge lor nu o sa mearga pentru tine, si vitavercea.

    • #46

      “It WILL get better, I promise! Dumnezeu nu rămâne niciodată dator, îți va răsplăti nevoința și dedicarea și vei întâlni persoana care să te completeze și să te merite.”

      Si cum poti tu sa promiti lucruri pe care nu le poti oferi? Stiu, sunt prea “Spock” aici, dar WTH?
      Cu ce esti diferita de aia care-ti promit ca daca joci la lotto vei castiga?

      Ah si —NEWSFLASH— Dumnezeu NU EXISTA!!!!!
      Poti sa crezi sau sa nu crezi in el, chestia asta nu se va schimba, la fel cum nu se va schimba daca tu crezi ca pamantul e plat.

      Pt George: Daca intelegi mesajul, ai sanse la o viata pe care sa o consideri frumoasa. Altfel, iti doresc: Mult succes in continuare!

    • #47

      @ B, sunt foarte mișcat de modul cum percepi toate aceste lucruri, și cum ma abordezi, m ai citit fără vreo greșeala, pare ca înțelegi ce multi refuza sa arate, ca și bărbații au suflet, sentimente, și ca ii doare. Legat de activitate, le zici foarte bine. Am deja canal de Youtube, și citesc și poezii. Ce lecție mi ai dat: ce drept am eu sa plâng, când alții au înfundat închisorile nevinovați…
      De-abia m am întors, dar asta e unul din planuri,sa continui. M as bucura sa îți scriu în privat, ești foarte empatica și cuprinzătoare, vezi lumea în ansamblu și… O accepți asa cum e. Nu știu cum sa fac sa îți scriu.
      @Mcgregor, înțeleg ce zici, trebuie sa înțelegem ca noi și ele funcțional diferit, noi mai mult logic, ele mai mult emoțional. Tu ca bărbat, te poți realiza prin logica ta, dar dacă nu ințelegi logica femeii n-o sa poți face parte din viata ei, dacă o vrei trebuie sa o înțelegi. Și fără sa vrei, tot va trebui sa ii accepți logica ei, pt ca altfel opțiunea e sa trăiești singur o viata. Dacă asta simți ca e pt tine, alegerea ta.

    • Stiu ca iti vine greu sa intelegi ca faci ceva gresit. Toate site-urile imping la deal aceleasi idei gresite, ca barbatii trebuie sa ofere aceste chestii pe care inainte le consideram tipic feminine. Dar incearca sa deschizi un pic urechile.

      Sa zicem ca fiind producator de parizer ai acasa 20 de kg de parizer. Calitatea I, sa ne intelegem. Genul de parizer pe care il mananca bill gates dimineata.

      Si mergi la piata, si cineva iti ofera alte 10 kg de parizer, de exact aceeasi calitate. Gratis. Hai sa-ti ghicesc io care o sa fie reactia ta la aceasta oferta minunata:

      O sa fugi mancand pamantul la primul producator care ofera ALTCEVA, gen PAINE pe care sa pui parizerul, sau KETCHUP. Sau MAIONEZA, pe deasupra.

      Deci daca te apuci sa produci ceea ce e specialitatea femeilor, numa’ o sa le vezi cum fug mancand pamantul, spre linia orizontului.

      Tu confunzi o reclama pe care ele si-o fac la produs (“cea mai buna relatie tb sa se bazeze pe incredere, si daruire, si iubire, cumparati produsul Iulia Popescu”), cu altceva.

      Dar hey, e viata ta. Personal ma doare in cur daca continui pe aceasta linie.

    • PS

      Daca as fi femeie, as face tot ce imi sta in puteri sa dispara site-urile care spun ca barbatii tb sa ofere aceleasi chestii intr-o relatie.

      Ca uite ce se-ntampla, unii chiar inteleg gresit mesajul.

      As face ca si Coca Cola – “numai noi putem oferi gustul autentic si original”.

    • #50

      @ Gogu – îți mulțumesc frumos!
      @ MacGregor – tare bine ai zis-o!

    • #51

      @AlexF – ăăăă, it’s a funny Tinder joke :)) Good one!

      @mac gregor – long story short:
      1) niciun sfat nu e nici panaceu universal, nici axiomă de netăgăduit, indiferent de genul emițătorului/receptorului acelui mesaj. Dovadă stau sfaturile unor masculi Omega (că Alpha sigur nu se pot numi) din aceste mesaje, care nu sunt compatibile (din fericire!) cu autorul textului. Sfatul, în funcție de timing, circumstanțe și profilul psihologic al fiecăruia, poate funcționa sau nu, însă e superficial să-l (in)validezi doar prin filtrul cromozomilor (XX vs Xy). Zic numa’
      2) Analogia ta cu parizerul este *raising eyebrow* interesantă. Da, poate părea plictisitor să iei încă 10 kg de parizer, dar când constați că alternativele sunt vai mama lor, că PÂINEA a fost făcută poștă de juma’ de oraș înaintea ta, că MAIONEZA mai are alți 2-3 producători de parizer, pe care se întinde în paralel (pun intended) și că acel KETCHUP te vrea doar pentru cifra ta de afaceri (n.r. materialism), parcă ți se scârbește de ALTERNATIVE și tot la parizerul atât de familiar te întorci. Nu degeaba “Cine se-aseamănă, se-adună” e un vechi proverb românesc. O femeie sensibilă, romantică, devotată familiei va căuta mereu pe cineva la fel ca ea, nu pe un gherțoi insensibil. Poate va avea jumătate din sensibilitatea ei (apropos de ratio, 20 vs 10 kg de parizer din analogie), dar va avea!
      3) PS-ul tău e subiectiv. Dacă ai fi femeie, ai înțelege câtă nevoie este și de sensibilitate, de afecțiune și de lipsă de superficialitate din partea jumătății tale masculine.

      @Gogu, NEWSFLASH, ce spui tu e un nonsens! Tu nu poți dovedi inexistența a Ceva decât dacă, în prealabil, s-a demonstrat existența acelui Ceva.
      Desigur, tu poți să spui că Dumnezeu nu există, așa cum poți să spui că nu există gravitație pe Terra (nici pe ea n-o vezi) sau că nu sunt adevărate legile fizicii cuantice, dar invalidarea lor (de către Gogu, mare somitate intergalactică) n-o să le facă mai puțin adevărate sau mai puțin valide. Așa și cu Dumnezeu, ești liber să nu crezi în El, dar asta nu-I știrbește existența. În fine, n-o să acaparez discuția cu tema asta, ți-am răspuns doar. Case closed.

      @George,
      1) mă bucur că ai fost deschis la mesajul meu. Și eu mi-aș fi dorit să comunicăm în privat, însă conștiința nu mă lasă. Pari genul meu și avem multe lucruri în comun. Dar sunt într-o relație și, din respect și atașament față de persoana specială din viața mea, ar fi mai chibznuit să nu. El nu e genul gelos, dar eu sunt genul care se dedica 200% persoanei dragi și prefer să canalizez energia, toată energia, chiar și cea dedicată comunicării, doar într-o singură direcție.
      2) am citit multe mesaje răutăcioase postate. Ignoră-le cu grație! E un citat aplicabil aici.. sufletele mari au întâlnit întotdeauna opoziție din partea minților medicre. Un quod erat demonstrandum mai grăitor decât aceste mesaje nu cred că există. Că o fi mediocritate, că o fi frustrare sau chiar invidie din partea lor, nu știu. Dar, pentru liniștea ta sufletească, încearcă să triezi mesajele cu obiectivitate…
      3) Chapeau! pentru diplomație! Eu n-aș fi avut nici un sfert din tactul și amabilitatea ta, din răspunsuri
      4) am omis în mesajul inițial o idee, o scriu acum, cu rugămintea anticipată de a nu mă înjura 🙂 Zii merci că s-a întâmplat așa, cu ultima tipă. Și că și-a dat arama pe față acum și nu mai târziu (când ar fi fost mai multă suferință). Dacă a trecut cu ușurință de la tine la altul, într-un timp atât de scurt, ar fi făcut-o la fel peste un an sau doi și atunci ai fi suferit mult mai mult.
      În plus, ar trebui să fie liniștitor, în sensul de closure, faptul că you did your best să iei legătura cu ea, să cauți răspuns sau soluție… pe scurt, să te implici. Ar fi fost chinuitor să rămâi cu regrete gen “of, daca-i mai scriam un mesaj salvam relatia, daca o cautam poate era ceva intre noi”. You did all that and yet nothing happened, mingea a fost exclusiv în terenul ei și a ales să faulteze, încheind meciul. Ăsta e closure-ul de care ai nevoie ca s-o uiți. Fără mustrări de conștiință. You did your best. A refuzat, asta e, pierderea ei! Din experiența (mea dintr-o fostă relație, în care, în prostia mea, m-am umilit total, ca să caut explicații și să cerșesc măcar un nanogram din afecțiunea cuiva care se mutase la o alta deja) îți zic – NU SE MERITA! NU îți irosi timpul, speranțele și lacrimile pe cineva care nu le merită!
      5) După ce mai trece timp și se mai cicatrizează rănile, ai să simți că, pur și simplu, renaști! E un feeling extraordinar care nu poate fi exprimat în cuvinte, doar trăit profund. Just wait and see, experience it… vei simți din nou pofta de viață, curgându-ți prin vene!

    • #52

      @B., esti o fiinta extraordinara! Iti doresc multa fericire alaturi de omul care are bucuria sa-ti fie alaturi, sper sa aveti parte de cele mai mari bucurii pe care viata vi le poate oferi. Apreceiz din toata inima tot ce mi-ai scris, si, daca intr-o zi vei simti sa imi mai scrii sau sa comunicam, eu cu mare drag voi simti la fel. Scrie-i eventual lui Cetin sa iti dea adresa mea daca vei dori, sau cum stii tu, cu siguranta o sa stii sa ma gasesti din indicii. Cu nespuse multumiri iti sarut mana, si iti doresc ce poate fi mai frumos pe lume, linistea sufletesca si multa iubire. George

    • #53

      @George, îți mulțumesc din inimă pentru frumoasele gânduri și cuvinte! Asemenea îți doresc și eu, ai o noblețe sufletească cum rar am mai văzut, va fi norocoasă persoana căreia îi vei încredința, din nou, inima ta! Sper să te merite!
      Cât despre comunicare, rămâne în stand-by, din motivele anterior enumerate. Însă, where there’s a will, there’s a way. Am reținut ideea și îți mulțumesc pentru deschidere.
      Hang in there, suflet frumos! The best is yet to come in your life.
      Hugs,
      B.

  11. E interesant ca din 3 partenere toate pareau perfecte pentru tine pana s-a dovedit ca nu erau. Partea buna si optimista este ca ai 33 de ani si mai poti incerca cu inca 10, pe putin. Poate cu timpul se va mai micsora muntele de iubire dinauntrul tau, vei da femeile jos de pe piedestal si te vei multumi cu o relatie mai pamanteana.
    Inca incerc sa procesez asta cu “durerea mare nu este faptul ca m-a parasit o femeie” si in acelasi timp “nu raspunde nici la telefon, nici la messeneger, whatsapp si email”. Femeia te-a anuntat ca nu mai vrea sa aiba de-a face cu tine si sta cu altul. Daca ti-ar raspunde si l-ar parasi pe ala tot ai vrea sa-ti creezi propriul univers paralel cu dansa si eventualii copii facuti din dragoste?

    • #55

      Merci pentru asa raspuns fain! 90% ca nu, dar pentru mine, mi-ar fi prins bine niste raspunsuri despre modul cum poate am gresit fata de ea, si ce a deranjat-o, ca sa stiu sa nu mai fac in viitor.

  12. #56

    Încearcă și cu o grasă.

    • #57

      Pot fi femei mai iubitoare decât îți dai seama. Și grasele sunt soții și mame, și totuși sunt iubite.

  13. #58

    Cu toate ma casatoream in liceu. Si ele cu mine. Asta asa de fun. In rest commentu #1. Acolo e. Sufoci muierea de langa tine. Si chiar tu recunosti ca nu te simti complet fara asa ceva. Daca cumva adaugi aici si un minim de gelozie, reteta de dezastru e gata.

  14. #59

    Ai intrebat…poate ai putza mica si de aia …

    • #60

      De fapt poate de aia m-au mai ținut o vreme, pt ca 20 cm la 1m 70. Mai făceam și piața pe deasupra.

    • #61

      Ai pula prea mare si pentru femei esti doar atat. Totemul iti umbreste personalitatea.

      Fa-ti o operatie de reducere de penis.

      Ah: “Femeile sunt darul lui Dumnezeu pentru barbat”? In ce an suntem, ’50?

      Fa-ti update la software si downgrade la hardware.

  15. #62

    Nu sunt multi psihologi aici pe blog, unii mai intra sa vada poze cu femei imbracate sumar cateodata, deci poate nu vei gasi cele mai relevante sfaturi aici (si oricum, un psiholog ce tine la deontologie si etica nu va analiza problemele tale public)-deci cum spunea si cineva mai sus, poate ar fi ok sa discuti cu cineva profesionist(ai grija, multi sarlatani cu diploma isi tin captivi subiectii doar pentru orele platite)

    In loc sa stai sa iti plangi de mila si sa gasesti iubirea adevarata, poate e mai util ca o perioada sa te distrezi putin, gen get laid/no feelings, sa mai analizezi diferite personaje feminine, si neaparat din prisma personajului ideal pe care il cauti, ci just for fun.Iar ce a fost, a fost, cu bune si rele….acum important este ce urmeaza.
    Este total adevarat ca suntem persoane cu sensibilitati diferite, standarde si aspiratii diferite, insa femeile doresc un partener puternic daca vor sa isi petreaca restul vietii alaturi, copii, si nu uita ca fiecare dintre ele au propriile aspiratii, peste care daca tu le impui viziunea ta ( care personal imi pare un pic idealista, din ceea ce ai povestit)….nu ajungi departe.
    Iar 33 de ani este chiar o varsta “frageda” sa iti gasesti perechea…..nu te stresa, ai timp berechet.

    • #63

      Salut! Pe vapor este bordel pe gratis. Deci nu asa se pune problema. Da, intenționez sa vb cu un profesionist, însă referitor la standarde și aspirații, am tot ce e nevoie ca sa întrețin o familie, mereu am dat libertate maxima partenerei, am exprimat doar ce pot sa ofer ca și cadru emoțional, nu am impus vreodată ceva. Sunt doar un om cu suflet sensibil, realizat altfel, și pe deasupra, după cum zicea un comentator poate răuvoitor, fac și dragoste al naibii de bine. Sper sa nu-mi pierd speranța și sa ma liniștesc prima data. Merci!

    • #64

      Subscriu si eu la sfatul de a merge la un psiholog. Din ce povestesti, este un dezechilibru acolo la tine, cu siguranta daca o sa faci pace cu tine si cu asteptarile pe care le ai de la ceilalti o sa fii mult mai bine. Cand esti tu bine, lucruri minunate se intampla. Succes!

    • #65

      Îți mulțumesc, Ramona, am toată intenția sa merg cat de repede, sa scap numa din izolare. 🙂

  16. #66

    Tot ce am citit mai sus se poate reduce la ‘eu si nevoia mea de a-mi face un scop in viata’.
    Esti bolnavicios rau, afara de femeile cu fetishuri specifice nu vad de ce ar vrea sa stea careva cu un caine in calduri, esti sufocant in text, nici nu vreau sa ma gandesc cat de groaznic poti fi irl. Sincer pari genul de om care-si canibalizeaza partenera la propriu convins fiind ca i-a oferit cel mai de pret lucru din univers.
    Ca sfat. Incearca sa te masturbezi mai des si sa realizezi ca un om daca nu e fericit de unul singur n-are ce cauta sa faca o casa cu altul.

    • #67

      Problema nu e că femeile nu învață să evite pe viitor drama cu handicapații și defectii emoțional.
      Știu și ele, sunt conștiente, dar au nevoie de un pic de dramă, de oleacă de aventura, să li se dea ceva de făcut, să aibă filme. De aia repetă aceeași greșeală, pentru că le place.
      Vor să schimbe animalul de lângă.

  17. #68

    Da, citeste si tu ce ai scris, cat si cum! Exact! Asta i buba :))

  18. #69

    Deziluzionat si cu asteptari de filme disney, adica la 30 sa iei una de 40 nu doar asta dar sa vrei sa fiti si pe aceeasi masura de calitate intelectuala, cand sunt atatea sub 30 care n-au aspiratii de soprane internationale

  19. #70

    Frățioare, e clar că te aprinzi prea repede și cu vâlvătaie, banii că oferi o grămadă dar și aștepți reciprocitate la paritate, ajungi de sufoci femeia fără să-ți dai seama.

    Cu bărbați n-ai încercat?

    • Daca a scris de 20 s-ar putea sa primeasca un mesaj in mandarina, araba si uzbekistaneza veche :))

  20. #72

    Poti incepe de aici markmanson.net/books/models O gasesti pe emag, elefant etc. si in toate formatele posibile. Dupa ce-ti dai seama cum furi curent si te sabotezi singur, poate o sa faci alegeri mai bune.

  21. #73

    Trebuie sa te maturizezi emotional si sa iesi din starea de adolescent care viseaza povesti dulcegi de iubire.Nu mai ai 16 ani !!
    Cauta femei normale la cap , mai lasa femeile sofisticate care cad in fascinatia propriului vagin.

    • #74

      Ma interesează, serios, viziunea ta despre maturitate emoționala. Eu vad ca majoritatea oamenilor urmează cutume sociale, fac lucruri pt ca fac și alții, se însoară, fac copii după program, nu se implica deloc. Confunda atracția cu iubirea, ai văzut pe site-urile de dating ca sunt peste jumătate femei singure cu copii? Se căsătoresc din atracție, peste o vreme își dau seama ca n au nimic în comun cu celalalt, și divorțează. Rămân copii la mijloc. Da, și sa știi ca zicea bine cineva mai sus, femeile sunt atrase de mine și ma vor ca aventura fiind fascinate de ceea ce fac, nu ma vor pt cine sunt, sa ma ia de bărbat. Prefera câteodată gherțoi. Merci!

    • #75

      George, maturitatea emotionala se dobandeste in urma unor experiente de viata, bune sau rele si in urma acestor experiente din care ma gandesc ca inveti cate ceva despre dragoste/femei ca barbat, trebuie sa fii ceva mai cerebral, mai atent.
      Poate este momentul sa nu mai stai in preajma femeilor care sunt fascinate de ceea ce faci, alea alte imature , si sa cauti sau sa stai pe langa femei fascinate de tine ca om , cum gandesti , cum glumesti ..etc, deci nu implici meseria care este doar o sursa de venit si ma rog in cazul tau pasiunea vietii.
      Sunt destule ”adolescente” de 30 + si 40+ pe piata femeilor singure cu sau fara copil, incearca sa le mirosi din timp si sa nu mai pierzi timpul cu ele. Undeva clar se afla si perechea ta , trebuie doar sa ai rabdare si sa mergi mai departe.

    • #76

      George, intr-o oarecare masura asta faci si tu. Esti obsesiv in a urma o cutuma sociala. Partea cu iubirea & casatoria neaparat. Nu se arata a fi? Treci peste, descopera alte bucurii in viata. Altii sunt nevazatori. Tu ai vazut o lume intreaga. Altii nu au maini, tu canti la pian, daca bine am retinut.
      Serios, drama queen la 33 de ani ?!

    • #77

      @ Gigi (asa mi se spune mie), îți mulțumesc pentru grozava descriere, ma ajuta mult!
      @ O.V. Ma gândesc la căsătorie ca la dovada ta pt o femeie ca ea e cea mai importanta din viata ta, puțin îmi pasa ce cred alții.
      Cat despre câtă șansă am primit față de alți oameni ai mare dreptate….

  22. #78

    Buna George,
    Felicitari pentru munca depusa pentru a realiza ceva in viata.
    Continua sa exersezi, lumea se va adapta si vei avea alte ocazii de a face ce iti place, te vei simti implinit daca o faci din inima chiar si pe o scena mica in aer liber.
    Pe plan personal… un tumult de emotii, ai putea sa folosesti timpul asta “mort” ca sa inveti sa iti strunesti sentimentele, pentru a putea sa le exprimi in mod matur in viitor.
    Intr-o familie cu un copil mic si cu o nevasta obosita si stresata, un banal gest ca spalatul vaselor sau facutul curateniei inseamna mai mult decat 100 de declaratii de dragoste.

    Succes!

    • #79

      Îți mulțumesc frumos!

    • #80

      Ce frumos mi ai scris, merci foarte foarte mult! Și sa știi, chiar spăl bine vase și gătesc la fel de bine :))

  23. #81

    Cel mai lung bio de pe Tinder ever!

  24. #82

    La anii tai ai ajuns sa-ti doresti moartea ptr ca…..femei. Da-ti repede 2 palme si revino-ti.

    • #83

      Nu-mi doresc moartea, vreau sa trăiesc și sa fiu fericit. Doar ca acum simt ca ma sufoc de durere și jale. Poate mai mult de durerea umana (nu de bărbat) ca îmi era viata în pericol și nu mi – a scris un cuvânt.

  25. #84

    dude :))
    nu te mai arunca inainte ca mielu’ la taiere
    cele mai multe femei care se simt iubite dar nu-si iubesc partenerii de viata vor sterge pe jos cu ei
    trust me, i’ve been there

    problema ta este ca nu tii la tine deloc, ba da’ deloc
    lasi orice zdreanta sa-si bata joc de tine doar pentru ca pare “EA”, acel ideal pe care-l cauti de o viata
    nu-l mai cauta, ca apare singur, si cu putin fler ai sa-ti dai seama

    si inca ceva,
    la 33 sau sub nu-ti cauti nevasta! iti traiesti viata! :)) ai tot timpul sa te insori mai tarziu

    uita-te la cetin, 50 years young, si e ok 🙂

    • #85

      sictir:)

    • #86

      Da, știu ce zici, asa este, șterg cu ei pe jos, dacă ele s oameni fără caracter. Dacă sunt asemănători, atunci poți avea cea mai fericita căsnicie. Ma rog, că e femeie rea îți dai seama după o vreme, pt ca la început fiecare vrea sa se livreze va produsul perfect. Înțeleg ce zici, merci!

    • #87

      ” Orice bărbat trecut de 30 de ani cu o oarecare inteligență manifestă în preajma unei femei prudența câinelui care a mai luat bătaie ” :))

    • #88

      Chiar are 50 posesoru blogului? Mie îmi parea trecut binisor de 55.
      Felicitari daca ai numai 50 omule, arati ok ptr varsta asta.

    • #89

      @DanV: eu am crezut multa vreme ca Luna este fiica sau nepoata :))
      si da, omu’ se tine bine la 65 😀

    • #90

      sms

  26. #91

    Eu cred ca ai nevoie de niște terapie. Se face si online in perioada asta.
    O tipa la care am mers m-a ajutat pe probleme palpabile. Am mai mers și la altii, fiecare m-a ajutat in alt fel. Cand am simtit ca cineva nu mi se potrivește am întrerupt.

  27. #92

    Poate doar ai nevoie sa bei o bere.
    Daca vii la Iasi poti sa dai un semn si iesim

    • #93

      Doamne, la Iași? Pai acolo e drama mea :)))) Dar pt o bere cu tine…

    • #94

      Am citit povestea cu iasiul. Ti-e frica sa vii?

      Daca eviti un judet din cauza unei femei.. ai grija ca nu sunt asa multe judete :-))

    • #95

      Haha :)) mi e frica pt ca mai e o fata care aleargă după mine, e vecina de strada cu fosta, și dacă ma vede nu mai scap de ea.

    • #96

      Uhuuu.. eu vad doar inca un motiv sa vii la iasi la bere :-)))

  28. #97

    Cunosc sindromul acela de barbat ranit de o femeie care incearca sa fie mai rece si sa nu se indragosteasca de urmatoarea, dar se gandeste ca daca ea e cea care merita si o poate rani. Si uite asa apare un cerc vicios.
    Exact cum au zis si altii, da-ti 2 palme, capul sus si keep walking. Timpul le rezolva pe toate 🙂

    • #98

      Well, eu sunt bărbatul care se îndrăgostește mai tare de următoarea după ce a fost rănit. Sinucigaș emoțional, isn’t it?

  29. #99

    Din ce am citit, femeile din viața ta au mai multe șanse să sfârșească legate într-un beci decât fericite până la adânci bătrâneți cu prințul care te vezi tu. Poate se va găsi o femeie care să te iubească în momentul în care nu o vei mai vedea doar ca pe un obiect obligat să fie exact cum vrei tu pentru a-ți împlini imaginea ta despre viață. Dă-ți două palme și mai bine caută ajutorul unui psiholog, decât atenție sau compasiune pe internet sau în ziare.

    • #100

      Îmi pare rău că ai înțeles asa lucrurile. Sunt doar un om ca toți ceilalți, care are nevoie sa iubească și sa fie iubit. Care are resurse sa iubească și e implicat, și care pt asta de multe ori e criticat de cei care nu înțeleg, pt ca nu au. N-am nici un stereotip în cap, vreau o femeie sa ma iubească simțindu-se libera. Nu caut compasiune si nici atenție, vreau sa știu și alta lume ce a pățit și cum reacționează la asa întâmplări, dacă are cineva vreun sfat bine, dacă nu… De critica toți suntem buni. Am scris pentru ca îmi place viata și vreau sa trăiesc, sa fiu fericit. Nu sa mi-o distrug.

  30. #101

    Eu mă mir că n-ai pățit și mai rău, că nah, chiar e adevărată chestia că pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești, cam prea te repezi,una două hai cu însurătoarea, mai ușurel, sperii ,încearcă și cu prietenie

    • #102

      Ei, pai nu chiar asa repede. Ca pe prima am cerut-o după 4 ani, apoi după 7, ne știam fiecare gând reciproc. Dar ai dreptate, trebuie lăsat mai moale, mai relax. Merci!

    • #103

      Prima relație mi s-a părut ok, n-a fost sa fie, asta este, mai înveți ceva, toată viata e o experiență, când aduni multa.. ești înțelept 😀
      Dar partea de după prima relație pare disperare, și persoanele disperate sa se însoare sperie ca naiba, dau impresia de persoana instabila, ca nu contează altceva și chestia asta sperie, doar de fațadă poate sa meargă.

  31. #104

    George, viața voastră, a artiștilor, nu prea e compatibilă cu viața omului de rând. Talentul și pasiunea care te consumă sunt demoni, și vor pârjoli totul în jurul tău. (Dacă nu ai observat până acum, înseamnă că ești mai degrabă cabotin decât artist.)
    Așa se explică intensitatea a tot ceea ce faci: felul în care îți exprimi dragostea, sexul ăla al naibii de bine pe care te lauzi că știi să-l faci, cât de so fucking wonderful are you as a cook, etc. Percepția ta este că ești pe val, percepția jumătății mai bune sugerează teamă, de fiecare dată. Ești ca un drog puternic, o femeie e atrasă să-l încerce, poate o dată sau de câteva ori îi place, dar de fiecare dată este și un “chelcășoz”, ceva care literalmente o face să-i înghețe căcatul în mațe, dacă îmi permiți comparația, ca să înțelegi intensitatea a ce simte ea, pe negativ. Pe termen lung nimeni nu vrea asta.

    Oricum, credeai că fac mișto de tine când am sugerat să încerci și cu un bărbat, dar nu, nu făceam…

    Lasă “prăpastiile” și acceptă-ți condiția, căci altfel ar fi păcat ca într-o zi să te găsească prietenii pendulând ușor, la capătul unei frânghii.

    • #105

      Ai dreptate, e greu sa fim înțeleși pentru ceea ce suntem. Da, ardem tare, deseori e nevoie sa ne punem stăvilar, ca sa nu copleșim. Am avut contact mai mult cu femei din mediul meu, care poate ardeau ele mai mult. De asta m am simtit liber sa ma exprim cum sunt, fără bariere. Înțeleg ca trebuie sa ma mai temperez, sa iau lucrurile mai ușor. Da, știu, ca prea ma simt de parca e sfârșitul lumii, pt ca în interior simt ca ma prăbușesc.
      Nu am luat în derâdere ce ai zis despre a încerca cu bărbați, dar ce sa încerc? Sex? Am câțiva prieteni gay, ne înțelegem bine, dar in momentul în care ma simt 200 % straight, cum sa fac asta? Pt ce? Care e motivul?
      Da…E posibil sa trebuiască și sa accept condiția de a nu-mi găsi iubirea. Și știi ce e am uitat sa zic? Ca în momentul în care iubirea e reciproca, și fluxul ei e constant, din clipa aia intru într-un echilibru perfect. Am trăit ani întregi în relație, simțindu-ne în balanta. De asta ziceam ca (cred) ca știu ce-mi lipsește.
      Îmi place viata, vreau sa o trăiesc frumos, însă prefer sa fiu vultur pt puțin timp decât găină o viata. Merci pt tot ce ai spus!

  32. #106

    Sunt multe persoane care se duc pe nave de croazieră uitând un lucru foarte important SUNT Nave! Nu ai ce sa cauți acolo daca nu știi ce presupune asta.. ( a e bine că vezi lumea, iei bani buni ..sunt multe motive; a-ți întemeia o familie nu e unu din ele!).
    Alta chestie poate sunt eu mai de moda veche dar văicăreala nu e un comportament bărbătesc (ai nevoie de ajutor ca nu mai poți să repari singur te duci in privat și ceri ajutor la specialist) și poate și asta e una din cauzele pentru care nu găsești pe cineva

    • #107

      Am plecat când eram deja singur, am stat împreună 2 ani cu cineva acolo, apoi când sa rămân pe pământ definitiv….click. Știu bine ce presupune viata de vapor. Nu vreau atenție, cer un sfat de la oamenii care poate au trăit mai multe ca mine. Ma doare, și am curajul sa recunosc asta. Nu sunt un bărbat care se pietrifica doar ca nu cumva ego-ul lui sa nu fie atins arătând slăbiciuni. Da, acum sunt slăbit și vulnerabil. Da, sigur ca o sa consult pe cineva, deocamdată sunt la izolare forțată 14 zile. Merci!

  33. #108

    Când o să începi sa te gândești la ce vor și așteaptă ele și nu la ce ai tu de oferit poate o să ai șansă la o relație trainica.

    Tot postul este despre tine, din păcate. Să iubești mai înseamnă să fii atent la nevoile și personalitatea celui de lângă tine, să o arăți, nu să o declami.

    Citește puțin despre borderline, cred ca acolo te încadrezi. Și tratează-te.

    • #109

      Ba… Prea le-am scărpinat intre coarne… Sunt un om blând, și treaba asta e luata ca o slăbiciune. Sigur, sa fii bărbat tânăr și în putere în dormitor contează mult, însă nu se mulțumesc femeile cu atât. Vor poate sa vadă forță și mușchi și în viata de zi cu zi.. Nu știu.
      Referitor la borderline, înțeleg ce zici, dar eu caut împlinirea intr-o relație reușită pt ca îmi da echilibru, și dacă am asta tot ce am de făcut în viata îmi sta la degetul mic, arta, meserie, viata de zi cu zi. Cumva toate în viata sunt legate intre el. Și… Ar trebui sa ma bucur pt ca știu ce ma face fericit, și n am nevoie sa mai caut răspunsuri, ci doar sa împlinesc ce am nevoie.

  34. #110

    @George
    Nici nu-mi imaginez altfel artistul, omul de geniu decat asa ca pe tine, traind la cote inalte, ce-ti taie respiratia, cote ce sunt inaccesibile muritorilor de rand!
    Accepta-ti conditia de artist cu tot ce inseamna ea, frumusete, tristete, singuratate. Nu schimba nimic la tine, nu e nimic de schimbat( schimbam ce e urat la noi, minciuna, rautatea, dorinta de a face rau, NU schimbam niciodata ce e frumos. Asta-i lege! Sa fie clar!), niciodata nu schimbam ceva la noi pentru ca altii doresc sa fim altfel! Traieste intens, cum simti tu, cum vrei tu, DAR NU TE PIERDE NICIODATA PE TINE INSUTI de dragul cuiva, de dragul a ceva. In timp o sa mai inveti despre viata, oameni, o sa te mai vindeci, o sa te maturizezi emotional!
    Si nu uita ca tu nu vei fi totusi, niciodata singur, tu ai Muzica! Multumesc pentru ea personal tuturor ce ne-o daruiesc, prin urmare si tie, iubesc tot ce inseamna muzica si dans, ma transporta intr-o alta lume, vrajita.
    Adaug ca te gasesc admirabil ca om, barbat si artist si indraznesc sa-ti dau un sfat: nu te multumi cu mai putin din ce meriti.
    SUCCES!

    • #111

      Sunt mișcat profund de mesajul tău plin de empatie și înțelegere, de adâncime și sens. Incurajarea ta e deosebita, și m as bucura dacă vrei sa mai corespondam și să-ți trimit muzica de a mea. Nu știu cum sa fac, pt ca parca totuși nu mi as lăsa contactul public aici. Sărut mana!

    • #112

      @George

      Sunt emotionata, magulita dar realitatea nu ne permite sa fim mai mult decat doi straini, in noapte, ce-si zambesc si trec mai departe.. Acesta nu este un refuz, George! Stiu ca un artist stie sa citeasca printre randuri, sa vada si auda lucruri ce nu se vad si nu se spun.
      Multumesc pentru.. frumusete! Sper sa te pot asculta, sa-ti pot asculta muzica.. m-ar bucura mult..

  35. #113

    Bineinteles ca toti comentatorii (ma rog, multi) te psihanalizeaza si au descoperit ce fel de om esti dupa 3 paragrafe scrise la suferinta, plus ca iti mai si recomanda ce ar trebui tu sa ti doresti in viata. Ma enerveaza de mor cum simt nevoia unii sa judece oamenii, mai ales bazandu-se pe nimic.

    Ce ma amuza pe mine e ca statistic vorbind, unii din astia probabil sunt niste grasi cu vreo gagica urata sau niste uscati care luau bataie prin liceu, dar fac pe durii si pe puternicii, dand in oameni din spatele tastaturii. Cred si eu ca n au suferit din dragoste, ca n au avut ocazia.

    Eu am suferit enorm si m-a marcat pe viata. Sunt mai sensibil, am iubit-o intens si am fost ranit prea adanc. Daca mai spun ca au fost si vreo 6 luni in liceu, deja o sa mi se puna stampila de ultimul ratat sau bolnav psihic. Dar nu, asta nu ma face damaged goods. Daca ma cunosti, sunt convins ca m ai considera un om de calitate si multe fete deosebite si foarte frumoase au considerat ca sunt bun pt ele. Din pacate nu imi mai pot lasa jos zidurile. Incerc.

    Dar sa zicem ca sunt eu prost, ca prea m-am laudat singur. Am auzit puscasi marini sau oameni de un succes incredibil care au trecut prin asa ceva. Aia au vazut oameni spulberati langa ei dar au ptsd de la gagica din adolescenta. Spune-le si lor sa “man the fuck up” sau sa-si dea doua palme.

    Ideea e ca suntem diferiti si lucruri diferite ne afecteaza diferit. Unii suntem mai sensibili, asta e, nu ne face slabi sau prosti.

    Sfaturi nu prea am din pacate. E clar ca esti prea “needy” si asta e un turn off imens, dar presupun ca stii si tu. Poti sa mai tii si in tine lucrurile, nu trebuie sa erupa toate sentimentele din start si sa sufoce fata respectiva.

    Si da, psiholog.

    Eu iti urez succes. Imi urez si mie acelasi lucru.

    • #114

      Mi ai scris un mesaj grozav, îți mulțumesc frumos și îți doresc sa fii și tu bine, sa găsești tot ce te face mai fericit!

    • #115

      Voi doi va completati de minune. V-ati gandit vreunu sa schimbati barca? Poate gasiti fericirea in partea ailalta.

  36. #116

    Salut George,

    Primul pas spre vindecare l-ai facut, in sens ca te-ai expus si ti-ai asternut gandurile public.
    Acum ar fi nevoie sa treci la pasul urmator si anume: sa te rupi de trecut.

    Nu te mai gandi la trecut, nu mai fi ancorat in trecut, treci peste.
    Daca ai fost cu o persoana si totul parea perfect, dar dupa ceva timp ati ajuns sa va certati si sa fie haos, inseamna ca nu a fost pentru tine.

    Probabil ca ar trebui sa ajungi si la un psiholog si sa analizezi pattern-urile comportamentale si cum de aceasta poveste se tot repeta: te indragostesti, te implici foarte repede, “sufoci” persoana de langa tine cu iubire (aici ar trebui sa vezi daca nu cumva gelozia, posesivitatea ori obsesivitatea le-a facut pe persoanele respective sa se indeparteze de tine) si apoi sa inveti ceva din toate aceste experiente.

    Nevoia de a iubi si a fi iubit e prezenta in toti din noi.
    Dar nu o transforma intr-o obsesie, caci orice gand obsesiv te va auto-distruge in timp.

    Ia lucrurile asa cum vin, foloseste timpul pe care il ai la dispozitie pentru introspectie, impacare cu trecutul, echilibrare, meditatie.
    Mai intai incearca sa fi tu bine cu tine, inainte de a reintra intr-o relatie.

    Caci la momentul acesta tu nu pari a fi deloc bine si e posibil sa atragi fix persoanele care vor continua sa repete aceste pattern toxic pentru tine.

    Iubirea, casatoria si copilul vor veni natural, de la sine, poate atunci cand nu te astepti – dar pentru asta trebuie sa te echilibrezi. IMO esti fix opusul maturitatii si ai inmagazinate multe comportamente distructive atat pentru tine cat si pentru cei din jur, pe care foarte probabil, nu le constientizezi.

    • #117

      Îți mulțumesc frumos pentru mesaj. Da, patternul este o trauma din copilărie, teama de abandon atunci când parintele te iubește condiționat, doar când faci ceva bun, iar când nu, nu vrea sa te vadă. În viata de adult asta duce la dorința de a servi pe alții necondiționat închipuindu-ti ca asa primești iubire, nu doar în relații de iubire ci și sociale asta ducând la abuz emoțional sau la a fi folosit de celalalt. Pe deasupra, sunt prea empatic cu femeile neiubite, în subconștient probabil vreau sa le dau emoții și sa le ‘vindec’, apoi ele se fac bine și ma lasă. Am luat aminte la ce mi ai spus, și îți mulțumesc!

  37. #118

    George – sau cum te-o chema. Din afara multi suntem buni la sfaturi despre orice, oricine si, mai ales, oricand. Iar internetul a transformat multi analfabeti in filozofi. Ai grija sa nu-ti “iei” sfaturile tocmai de la asemenea personaje.

    Lasa-i pe altii cu sfaturile lor si incearca sa-ti dirijezi viata rational conform propriilor tale idealuri.

    • #119

      George ma cheamă. Ai dreptate, fiecare știe ce i se potrivește și ce își dorește, care poate fi diferit de ce e bun pt alții. Mulțumesc!

  38. #120

    Sint convinsa ca-ti vei gasi jumatatea pe care o cauti in urmatorii ani, lasa-le sa saliveze o perioada, play harder (way haarder) to get, nu scoate inelul nici nu-i cere un copil in primul an at least. Speaking of babies, e riscant sa alegi femei asa coapte, 38?! S-ar putea sa urmeze alta drama, ca nu va putea sa ramana insarcinata…. eu si la 31 de ani am avut pb, nu putem pacali genetica oricat de avansati tehnologic ne-om crede noi

    • #121

      Merci pentru incurajare și gândurile bune! Nu știu de ce e asa greu acum cu sarcinile, când m au făcut tata avea 54 și mama 47 (suntem doar 3 copii), și n a fost vreo problema cu sarcina. Acum e mult stres, poluare și mâncare proasta..

  39. #122

    Din motiv de imagine publica locala voi scrie acest comentariu sub protectia anonimatului (deh, seniorul o sa vada mailul dar am incredere).

    Dragule, atunci cand cauti vant, culegi furtuna.
    E simplu sa treci peste, daca vrei. Sau sa o iei razna si sa te apuci sa prinzi fluturi cu damigeana.
    Suntem apropiati de varsta si iti spun ca si eu am trecut prin ce treci tu. E drept, doar odata insa mi-a fost suficient sa realizez ce pelican am fost.
    Pe scurt: pe la 23 mi-am gasit dragostea vietii mele (sau cel putin asta credeam eu) si vreme de ceva anisori am locuit impreuna ca o familie. Faceam totul impreuna. Absolut totul. Nu imi vedea viata fara ea sub nicio forma. Iar la vreo 5 anisori minunati s-a rupt lantul de iubire, cum ar zice poetul si visul meu s-a dus pe lupa. Am experimentat o mica depresie de vreo cateva luni, cu tot ce implica ea. Mai putin partea cu tentativa de scurtare a venelor.
    Cum am trecut peste? Am inceput sa fac schimbari majore in viata mea. M-am apucat de sport, mi-am reevaluat modul de gandire. Astfel am ajuns la concluzia ca ce vreau eu de la femei e cam tras de par.
    Timp de un an si jumatate mi-am trait viata la maxim, cu tot ce inseamna asta: cluburi, iesiri dese, femeie multe pt scurta durata. Chestii de genul pe care trebuie sa le faci la vreo 23 de ani. Femei dornice de distractie sunt multe si te asigur ca te vor ajuta sa treci peste. Acum sa nu cazi in pacat si sa te indragostesti de toate pentru ca nu o sa-ti ajunga venele pe care vei vrea sa le tai.
    Stiu, sunt porc si misogin, vor zice unii/unele, dar asta-i viata. Fwti, nu fwti, vremea pwlii trece.
    Dupa cateva luni am inceput sa uit incet-incet si, intr-un final, mi-am gasit o prietena si am inceput sa formam o relatie. Chestia este ca eu deja eram obinuit sa schimb foarte des partenerele si am avut tendinta sa o tratez si pe ea la fel. Chiar nu simteam nimic pt ea si nu credeam ca voi simti ceva vreodata. Pt mine era doar alta la numar. Nici ea nu m-a luat prea in serios, insa a vazut ceva frumos in mine (asta vreau sa cred) si a facut tot ce a putut ca sa tina de relatie. Sau o fi contat starea mea sociala? Sper sa nu :))
    Cert este ca am inceput sa o plac si sa ma simt bine alaturi de ea. Nu am cautat la ea femeia ideala. Eu aveam studii fara numar, cum zic bajetii, iar ea nu. Eu aveam un job care ma plasa pe o scara sociala cu mult peste ea, iar ea era vanzatoare. Uite ca dupa vreo 2 anisori am luat-o acasa cu tot ce inseamna asta, iar acum avem un copil. Ea si-a terminat studiile si are un job bine platit si foarte ok. Eu fac tot ce faceam si atunci (ca si job principal) si am mai dezvoltat ceva chestiute pe langa care sa aduca venituri.
    Iti pot spune ca ma simt minunat si am o familie perfecta (din punctul meu de vedere, iar asta este tot ce conteaza). Daca mi-as dori sa fie altfel femeia de langa mine? clar, in anumite privinte dar asta ar insemna sa am o sotie pefecta. NU SE POATE ASTA, iar cei mai maricei ca noi cred ca pot confirma. Sper sa nu aud vreunul ca sotia lui e perfecta si nu ar mai dori nimic pt ca ar insemna sa minta. Cati dintre voi nu ati reveni la starea de natura si i-ati scoate dintisorii din fata pt ca da mult din gura? Clar este ceva ce ai mai vrea sau ce nu ai mai vrea la ea. Oricat ne-am mintii.
    Acum sa-ti vb despre marea mea iubire. Ea m-a lasat pt un gagiu bun de gura si, poate, ceva mai aratos.
    Ce s-a ales de ea? Mai nimic din ceea ce isi dorea. Nu si-a terminat doctoratul pt ca s-a dovedit ca ii lipsea ala care sa il scrie. S-a despartit de gagiu pt ca ala s-a dus pe la puscarie pe motiv de hot si a schimbat alti 20 de gagii pana a ajuns sa se aseze la casa ei. Nu a reusit sa-si obtina job-ul visat pt ca deh, lipseau niste studii. Intr-un final s-a maritat cu un tip de care nu este multumita deloc. Insa, spunea ea, trebuie sa se marita pt ca are si ea o varsta. Stiu asta chiar de la ea pt ca, acum ceva timp, dupa ceva ani, ne-am intalnit si mi-a marturisit ca a facut o greseala in ceea ce ma priveste.
    Asa ca lasa vaicarelile, fa o reevaluare a vietii tale si a ceea ce vrei si da-i bataie ca sa-ti revii. Doar tu poti sa faci asta. Bafta.

    • #123

      Îți mulțumesc tare mult pentru lecția de viata de la tine, și pentru încurajări. Multa bucurie în familia ta îți doresc, și sănătate!

  40. #124

    Prima iubire a fost din Iasi. Apoi o olteanca. La final, m-am casatorit cu o munteanca :))
    Daca stai pe bordura la trotuar si iti plangi de mila, ai nevoie de o pereche de palme. Revino-ti in plm. Esti barbat. Ai o pereche de coaie. Vad ca si usile le deschizi direct fara maini.
    Talentat esti. Nu esti nici primul, si nici ultimul barbat ca trece prin asa ceva.
    Cand am plecat spre Iasi sa o intreb ce are de gand sa faca in privinta relatiei noastre (sunt buzoian), atat am mai reusit sa fac, sa sun un bun amic in Iasi, sa mi tina mintea ocupata pana cand m-am suit in urmatorul microbuz spre Buzau. Omul acela mi-a salvat viata.

    Rupe orice legatura care iti aduce aminte de trecut, ai toata viata inainte. Investeste in tine, cel mai bun prieten al tau esti tu. Capul sus.
    Nu uita: toata lumea iti vrea binele. Nu o lasa sa ti-l ia.

    • #125

      Of, e ceva ciudat cu Iașiul asta! Îți mulțumesc mult pentru mesaj. E absolut grozav ce mi ai scris, și o simt ca pe o puternica incurajare!

  41. #126

    dude, o femeie fericita nu pleaca niciodata de langa un barbat, iar in superficialitatea mea, dupa ce ti-am citit povestea, cred ca problema ta e in alta parte..

    youtu.be/TVmCwmC5-kQ

    • #127

      M-a înveselit tare clipul asta, înțeleg ce vrei sa zici. Merci frumos!

  42. #128

    @George

    Am o zi proasta si sunt cinic – nimic personal cu tine – a picat prost.

    Iterez – bla-bla-bla lacrimi-bla-lacrimi-bla-bla :

    Asa, si ?

    Viata are soare si nori – cu cat stii mai bine, ca dincolo de nori e mereu soare, cu atat ai mai multe sanse sa treci peste depresii. Ce asteptai de la noi, scriind acest articol? Mila? Psihologie colectiva? Validari? Experiente de viata din care sa-ti faci auto-coaching ?

    Nu putem noi sa-ti corectam, nici cognitivul, nici emotionalul, daca pana la 33 nu ai facut-o singur si mai ales daca nu ai cerut ajutor calificat. Cel mult, poti sa atragi un sentiment incomensurabil de mila, plusat de ceva imbarbatari. Daca de asta ai nevoie, be my guest, dar unii pot mai mult de atat. Inteleg ca exista o latura artistica puternica care predispune zona emotionala, dar conform bancului „vezi ba ninja ca nu-i ca’n filme”, in viata din cand in cand mai dai cu capul si de pragul de sus. Depinde de tine sa mai deschizi si ochii intre 2 lovituri ca sa vezi urmatorul prag care vine

    „simt ca nimic nu se compara cu a fi trezit din somn de ganguritul copiilor tai adorati” – no shit – si asta de unde e ? Din filme ? Cred ca vorbim de porumbelul care gangureste pe sub Tour Eiffel cand cei doi in alb se plimba romantic de mana prin frunzele ruginii……ca de copii nu poate fi vorba.

    „Pentru a nu trai degeaba, ci a transmite lumii viitoare toata dragostea si invatatura mea, prin ceea ce creez, prin cum imi cresc copiii si prin ce las mostenire dupa viata asta a mea, o suflare de vant.”

    Sunt tone de oameni pe lumea asta care nu au copii si care lasa posteritatii dupa ‘suflarea de vant ‘ mult mai mult decat daca ar fi avut un ‘gangurit matinal’ prin casa. Profesori, artisti, actori. Mai gandeste-te, din nou. Reproducerea nu e singura metoda de a-ti asigura posteritate pe pamant. Si nimic nu te asigura ca daca vei avea copii vei stii cum sa ii cresti ‘normal’ si pregatiti pentru viata.

    Poate nu toate femeile si copii pe care i-ai fi putut avea cu acestea, ar putea sa suporte latura ta emotionala si inductiva. Gandeste-te si la asta,cum ca poate e mai bine sa se termine repede decat sa te chinui ani de zile sau sa chinui niste copii crezand ca varianta ta de emotivitate si de viata este cea mai buna. Nu ma indoiesc ca sunt destule femei care vor sa parcurga toate emotiile pe care, foarte frumos, le-ai expus in textul tau. Dar, mai devreme sau mai tarziu, tot ele vor dori o bucatica din barbatul animalic si stapan pe el, dispus sa tarasca o ciosvarta de animal acasa, in orice forma s-ar manifesta asta…Iar deocamdata se pare ca au nevoie fix de fluturasii de inceput dupa care fug ca din pusca.

    Ask for help, dar nu aici. Exista psihologi buni. Vorbeste cu incredere cu ei. Nu o sa-ti scada cei 20+ de cm. Poate cel mult ego-ul de om care TREBUIE sa fie iubit, la inceput, dar trece. Pilulele bune sunt amare la inghitit

    Enjoy life. No manuals, no warranty, just disclaimers

    • #129

      Apreciez sincer mesajul tău, și îți mulțumesc!

  43. #130

    George, din tot ce am citit până acum, și în articol și în răspunsurile tale la comentarii, nu pare să îți asumi nimic din eșecurile pe care le-ai avut. Mereu persoanele cu care ai încercat să construiești ceva au avut o vină. Tu ești iubitor, bun la pat, gătești bine, speli vase și duci gunoiul, dar întotdeauna ceva s-a întâmplat și ele te-au lăsat baltă.

    Chiar dacă ai fi atât de minunat pe cât spui că ești, nu uita că de multe ori “it’s not what you say, it’s the way you say it”. Degeaba te lauzi cu câtă iubire poți oferi tu dacă nu înțelegi de câtă iubire are nevoie persoana de lângă tine și cum are nevoie să primească iubirea aia.

    Fă un pas înapoi. Mergi la un terapeut. Fă un pic de introspecție și gândește-te la ce greșeli ai făcut în relațiile pe care le-ai avut. Înțelege și conștientizează greșelile și încearcă să devii mai bun în viitor.
    Citește un pic despre cum funcționează creierul uman și prin ce stări pot trece oamenii.

    Cu voia jupânului de blog, las aici trei linkuri de wikipedia care sper să fie un început în a îți deschide un pic ochii asupra lucrurilor.

    en.wikipedia.org/wiki/Infatuation
    en.wikipedia.org/wiki/Limerence
    en.wikipedia.org/wiki/Narcissism

    Mie mi-au deschis calea către terapie, ajutându-mă să înțeleg mai bine anumite stări și trăiri pe care le-am simțit de când eram adolescent și nu știam cum să le interpretez. Odată ce ajungi la terapie… the sky is the limit, depinde doar de tine cât vrei să te deschizi și să crești.

    Și nu uita că o relație nu e o bagatelă, nu e ușor de întreținut. Ce merge la unii nu merge la alții. Am prieteni căsătoriți după 15 ani de relație și prieteni căsătoriți după doar 3 luni, și știu și de relații terminate după ani de zile și planuri făcute pentru o viață (una dintre ele fiind chiar a mea). Tot ce poți face e să fii cea mai bună versiune a ta.

    • #131

      Ba sigur ca am avut vina și eu. De fel, ascult ce are celalalt de spus și încerc sa ofer ca spune și apoi ce cred ca are nevoie. Știu ca poate par un narcisist și un îngâmfat, de fapt toată copilăria am fost criticat pt orice și am fost considerat bun de nimic, un incapabil. Am lucrat și am muncit la mine din greu, sa fiu un om bun și plăcut când alții îmi aruncau doar jigniri, și sa reușesc în viata sa fac ceva. Iau foarte în serios ideea de specialist, și sper sa nu înțelegeti ca ma laud cu ceva. Sunt un om ca și voi, născut sărac lipit care a muncit poate mai mult și a încercat sa își depășească condiția. Merci!

    • #132

      Din tot ce se întâmplă în secțiunea de comentarii îmi pare că citești ca să răspunzi, nu ca să înțelegi.

      Peste tot ai scris de calitățile tale și cum femeile din viața ta au făcut ceva care a dus la încheierea relațiilor. Chiar și răspunsul tău la comentariul meu este doar despre tine: cum asculți ce are de spus celălalt, cum ai fost criticat și desconsiderat, cum ai încercat să-ți depășești condiția.

      Spune-ne ceva și despre greșelile pe care le-ai făcut și din care ai învățat ceva, că astea-s mai importante decât calitățile pe care (crezi că) le ai.

    • #133

      Greșeli? Ca am încercat din prea multa euforie sa dau nu ce aveau ele nevoie ci ce credeam eu, mai ales în trecut nu eram empatic, nu ascultam de ajuns, nu aveam răbdare de ajuns sa învăț despre omul de lângă mine, ma repezeam, ne certam de la bani pt ca eu strângeam de casa și ele cheltuiau în neștire, eu gândeam pe termen lung dar nu pentru săptămâna în curs… N am știut sa trăiesc la prezent ci eram cu gândul doar la viitor, pierdeam momente frumoase din prezent pt ca nu știam sa le gust și sa le apreciez.

  44. #134

    Frăție, sunt perfect de acord cu @gc și alții care au zis că le sufoci. Nu te arunca așa disperat. Nu zic să nu fi tu, dar mai tango.
    În altă ordine de idei, gândește-te bine la asta: spre deosebire de noi, majoritatea, tu ești un artist cu suflet de om. Pui pasiune maximă în viață/iubire/etc. Cum pui în cântat (artă), ori în 15 cazuri din 10, nu o să primești înapoi, de la un om, aceleași trăiri pe care ți le oferă muzica.
    Sfatul meu, ține caii și calcă apa, nu te arunca la bras în larg, prin valuri, sunt puțini(e) care pot ține ritmul.
    Numai de bine și capul sus! Baftă!

    • #135

      Băgat la cap. Merci!

    • #136

      @George – hai să-ți dau un exemplu personal, întâmplat mie, ieri:
      Ceva comentarii cu nevasta, aia, ailaltă, plm… nu ne-am certat, dar s-a creat ceva tensiune, ceva despre făcut treburiprin casă. O aud că îi spune copilei: Mamă, în casa asta femeile sunt tratate ca în Epoca de Piatră.
      Mă activez și o întreb pe nevastă: Adică ce vrei sa spui? Că nu împărțim treburile echitabil?
      Răspunsul ei (fără să ezite): Ba da, dar doar pentru că așa am zis eu.
      I rest my case… alt film, alt scenariu, altă gândire (care o fi aia).
      PS Dacă nu ai înțeles, nu-ți face griji, nici eu, dar ea era necăjită pentru că pitong…

  45. #137

    Puterea de schimbare se afla doar la tine daca vrei sa iti fie bine.Resetează-te , evita femeile care nu ti se potrivesc , ca ar cam trebui la varsta ta sa ai deja simtul asta si mergi inainte.
    Mai tine putin si de noroc sa intalnesti persoana potrivita , nu este ca si cum sunt cursuri de gasit asa ceva online .
    In general , ma repet, dupa ce viata iti trage niste suturi zdravene in oua, te trezesti la realitate la maxim si din instinct vei respinge sau vei apropia o persoana.

  46. #139

    Esti obositor ca dracu, iarta-mi franchetea! Am obosit doar citind si, recunosc, nu am terminat.

    La tine orice femeie e the one, speli cel mai bine vasele, o ai f mare, gatesti superb, copiii din pl ta ies magnifici, practic, esti fat frumos pe un pian cantacios.

    Sa zicem ca eu nu sunt o fire extra sensibila si as. avea mevoie de SPATIU, TIMP PERSONAL in care sa nu ma ganfesc la iubirea idilica pe care mi-o porti si ti-o port si ne-o soarbem din priviri. Dar am impresia ca si pt cele sensibiloase esti mega, extra, ultra sufocant.

    Vb cu un psiholog! Viata e si despre cacat, nu numai fespre unicorni roz pe praf de stele, fereasfa sfantul!

    • #140

      Lasa, ca-i mai bine de cei care trateaza femeile ca pe obiecte, sunt indiferenti daca ti-e bine sau nu, daca iti place viata impreuna sau nu, si e egoist ca sa se gandeasca doar la el. Dupa aia citim pe forumuri cat de porci e barbatii. Cu asa zisa sufocare se mai poate tempera, cand ai sentimente mai poti sa tai din ele, dar cand esti o nuca gaunoasa nu prea ai de unde sa pui. Prefer sa ii las pe altii sa faca “rahatul”, mie imi place arta, inclusiv in viata. Da, sigur ca o sa vb, dupa ce ies din izolare.

  47. #141

    Nu mi-o lua in nume de rau, dar din ce-am citit ini pare ca esti mult prea fixat pe ceea ce nu ai. Relaxeaza-te, fa ceea ce-ti place, distreaza-te cu femeile, nu incerca sa vezi in toate o nevasta, lucrurile nu prea evolueaza asa. Sunt rare cazurile cand un barbat stie de la inceput ca “da ba, asta e!” si multe-s nimereli, chiar daca zice el ca a stiut. Unde mai pui ca ai doar 33 de ani! Lasa tampeniile cu coronavirusul, sper ca esti constient ca poate 1-2 oameni au murit dincauza ta, ca le-ai dat si lor… Acu’ nu vreau sa te demoralizez si mai tare, dar echilibrul pe care-l cauti cu disperare in afara, trebuie sa porneasca in primul rand din interior. Nu poti sa ai pretentii de la altcineva sa fie echilibrat, cand tu atarni de un fir de ata. My 2 cents

  48. George, obisnuiam sa gandesc la fel ca tine. In 2014 gandeam exact la fel si pe blogul meu sunt destule articole in care imi lingeam ranile dupa ce fusesem parasita dupa patru ani de relatie. Am ajuns la concluzia ca decat cu omul nepotrivit langa mine mai bine singura. Citisem la un moment dat un articol despre un studiu stiintific legat de cupluri, aparent doar 5% dintre cupluri au relatii cu adevarat fercite pana la sfarsitul vietii. Restul, pur si simplu se resemneaza.

    Da, doare sa fii parasit, dar stii ce doare mai mult? Sa apuci sa te casatoresti si sa faci copii cu o persoana de genul femeilor descrise de tine. Pentru ca te va durea si pe tine si pe eventualele victime nevinovate – copiii. Si daca acum crezi ca suferi, nici nu iti poti imagina ce suferinta e cand bucata aia din tine sufera si nu poti sa ajuti cu nimic. Am prieteni in situatii de genul, si e … amar.

    Sa vrei pe cineva langa tine e natural, e uman. Dar unii oameni se nasc, traiesc si mor singuri si nimenu nu ii vede asa cum vor ei sa fie vazuti si viata lor nu inseamna nimic. Iar daca ai ghinionul sa fii unul dintre ei, ar fi bine sa te bucuri de viata asta, ca una ai. Si de pe lumea ailalta nu s-a intors nimeni cu o dovada irevocabila ca dincolo e mai bine. Asa ca, sa o irosesti pe asta plangandu-ti de mila … e … ridicol.

    Acum ceva vreme gasisem pe internet o lista cu 10 adevaruri tragice ale vietii de om. De cate ori am tendinta sa irosesc prea mult timp fiind trista, o recitesc.
    1. Viata unui o este de fapt foarte scurta.
    2. Vei trai viata pe care ti-o faci.
    3. A fi ocupat, nu inseamna ca esti productiv.
    4. Dar a fi mereu productiv nu este posibil si nu trebuie sa te simti vinovat daca esti lenes din cand in cand.
    5. Nu ai sti ce inseamna succesul, daca n-ai avea parte si de esecuri.
    6. Nu trebuie sa isi ceara cineva scuze, ca sa ii ierti.
    7. Unii oameni pur si simplu sunt nepotriviti pentru tine. Si nimic in lumea asta n-o sa-i faca potriviti.
    8. Nu este responsabilitatea nimanui sa te iubeasca, este doar a ta.
    9. Nimeni nu iti datoreaza nimic, iar tu nu datorezi nimic nimanui – in afara de tine. tie iti datorezi totul.
    10. Singura constanta in univers este schimbarea.

    Astea fiind zise, “suge burta soldat, a mai trecut o batalie”. Asa imi zice cel mai bun prieten al meu atunci cand am tendinta sa o iau pe panta deznadejdii. 😛

    • #143

      Iuliana, sărut mana și îți mulțumesc frumos pentru ce mi ai scris!

  49. #144

    Adult(matur cum ziceți voi) în gândire esti când viața cuiva depinde de tine și facturile(grijile) vin pe numele tău.
    Până atunci ești “visător”

  50. #145

    Contratenor?

  51. #146

    Omule, dupa ce ca ai intentii bune, te atasezi repede de persoane, dai totul, ai si dat peste niste persoane total nepotrivite, ca sa nu zic altfel. Mai esti si artist, voi tindeti sa duceti la maxim totul. Stii cum se zice, cu cat esti mai la inaltime, cu atat caderea la pamant va durea mai tare. Revenind, nu e tarziu, sunt multi la varsta ta care nu sunt intr-o relatie, casatoriti sau cu copii.
    Evident, cum au mai spus si altii, e esential sa nu iti mai contactezi nici una din fostele tale! Serios vorbesc! Alea sunt capitol inchis. Nu te milogi la nimeni ca sa-i te oferi pe tava. Ca pana la urma tot te va parasi acea persoana.
    Faptul ca tu esti atat de cunoscut in domeniul tau, esti un profesionist desavarsit si ce mai vrei tu, nu e de ajuns ca oamenii sa te ajute sa treci peste momentele grele de acum. Multa lume ti-e prietena doar de fatada (lumea e curva, pe scurt).
    Nu te mai hazarda sa oferi si sa te oferi 100% din prima oricui iti spune un “te iubesc”. Lumea, dupa ce ca e curva, mai si minte! S-a vazut cat te-au iubit toate, ca iute cum au dat de altii, te-au aruncat ca pe un gunoi. Inca ceva: din vorbit si declarat toti suntem tari. Tu sa te uiti mai mult la ce face un om efectiv, nu la ce declara si vorbeste. Imi pare rau pentru tine. Iti urez sa fii sanatos si cu siguranta vei trece peste aceste probleme.

    • #147

      Iron, îți mulțumesc pentru gândurile deosebite și pentru toate încurajările! Da, lumea e plina de mizerii iar noi artiștii încercam sa aducem publicului puritate, nu gunoi, de asta încercam sa izolam răul de bine și sa extragem frumosul. Da, a fi bun e o corvoada, și îți dă mult de furca în viata. Sper sa pot evita astfel de momente pe viitor, fără a-mi întina inima. Mulțumiri încă o data!

  52. #148

    Nu ma pricep la mangaieri, mai mult la critici si cicaliri. Singurul sfat pe care il pot lasa e sa te uiti mai bine la ce ai avut, la ce ai pierdut si la ce o sa fie. Sper ca ti-a priit experienta de pana acum, in sensul ca poti incerca sa identifici cateva semnale de alarma la fiecare dintre foste si sa stai putin mai “ciulit” (sper ca nu vei da totusi nici in paranoia) la urmatoarele. Ramai deschis la ideea ca poate urmatoarea nu va fi si ultima si incearca sa vezi singur cat mai pragmatic cand merita sa luptati pentru a trece un hop impreuna si cand poti sa-i pupi mana ca pleaca si te scapa de o cretina inainte ca tu sa te implici total. Eventual poti face o combinatie intre ce simti tu, cateva must-have-uri si cateva dealbreaker-uri cand ai de luat o hotarare serioasa.
    Nu stiu ce sfat sa-ti dau, care sa-ti redea speranta si bunavointa. Nu toate femeile sunt hidoase pe dinauntru, dar destul de multe sunt extraordinar de perverse. Imi pare rau ca fix din categoria asta ai tot avut si sper ca data viitoare sa tragi una castigatoare. Tot ce poti face e sa-ti formezi putin mana (no pun intended) si sa incerci prevenirea dezamagirilor. De exemplu, din scrisoarea asta, mie mi se pare ca tinzi sa idealizezi iubirea (omenirea are nevoie si de artisti romantici ca tine, dar nu in detrimentul tau), ceea ce cred ca “invita” la asteptari mari si apoi la dezamagiri pe masura.
    Si nu uita sa te uiti si la tine cu un ochi cat mai critic. Nu stiu daca te incadrezi la categoria momaie, incel sau ai alte neajunsuri (din punctul tipelor de vedere), deci uita-te tu la cine esti, la cum ai fost, ai timp in carantina sa faci o introspectie pe toate partile. Multi zicem “aoleu, am dat totul si n-a meritat”, ca mai apoi sa aflam ca n-am raspuns unei chemari mai voalate, unei nevoi ascunse, unei dorinte mai mari decat s-a spus, poate chiar unui test nestiut, desi ultima idee mi se pare cam miseleasca (exemplu aiurea: poate ei nu i-a convenit ceva care tie ti s-a parut marunt la vremea respectiva sau tu ai comentat la ceva ce a facut/ zis ea, v-ati certat putin pe tema asta, apoi v-ati impacat superficial sau ati dat sub pres, iar apoi ea si-a facut un calcul mental si s-a gandit ca nu isi doreste asta pe termen lung, privindu-te ca pe ceva nepermanent, deci un inceput de discrepanta; situatiile astea nu trebuie sa se adune). Iti recomand pe tema asta sa nu incetezi niciodata sa te imbunatatesti, dar nici nu e cazul acum sa-ti tragi palme pentru fetele astea; din ce citesc aici, nu pare sa fi fost vina ta. Iar daca povestirile tale sunt foarte partiale si s-o fi intamplat (repet, doar voi stiti, nu eu) sa le fi deranjat tu foarte tare, iar ele au asteptat sa o rupeti miseleste, cand erai plecat si/ sau si-au gasit pe altul, banuiesc ca ar fi fost pasiv-agresive si toxice cu tine, daca relatiile ar fi continuat. Asa ca nu mai plange. Ramai romantic, dar fa o retrospectiva, o introspectiva, trage linie si gaseste-ti un echilibru in care sa nu te desprinzi de realitate, sa-ti permita sa cazi mai de jos, in cazul unei noi dezamagiri.
    Stiu, multi vrem sa ne iasa din prima, primul sarut sa devina povestea si nucleul vietii noastre, dar uneori celalalt nu trage in aceeasi directie sau poate doar nu are nevoie de ce oferim noi (si nu stie cand/ cum sa exprime asta, asa ca tot amana sau ne asteapta pe noi sa ne plictisim), chiar daca noi simtim ca dam totul si am mai da inca infinit pe atat.

    • #149

      DeeDee, splendid mesaj, îți mulțumesc din inima!

  53. #150

    Ce poveste de viata! Exemplul ala tipic de “viata bate filmul”. As vrea sa pot spune ceva istet despre drama ta, dar nu-mi iese.

    As incepe cu maturitatea. Flacaule, la 33 de ani esti cu mucii copilariei inca lipiti pe tuleiele de sub nas insuficient de bine rase de Gillete 5 supramax. Ai cativa ani de muncape domeniu, nu esti vreun muzician genial inca, daca erai Mozart ar trebui sa fii cam atent, ai mai avea doi ani de trait. Artistii adevarati au fost muritori de foame, tu ai o situatie financiara buna, deci nu esti un artist adevarat, esti obsedat de aceasta titulatura. Ai o fixatie cu cat de bine castigi si ce perspective ai si ce …plm, ce impresionant e cv-ul tau de artist. Cred ca femeile cu care interactionezi cad pe spate la ideea ca le fute un artist adevarat, apoi realizeaza ca tu ca om esti mediocru. Pwla mea, ca sa vorbim colocvial, nu sunt toate tute, poate prima a cazut pe spate la cv-ul canadianului, dar toate sa fuga de tine? Ceva in atitudinea ta se schimba rapid dupa primul futai si fug de rup pamantul, ba inca se despart de tine de la distanta, semn ca nici nu vor sa o faca de fata cu tine, le sperii, le intimidezi, vrei sa le domini cu cv-ul.
    Eu simt din povestea ta o doza de narcisism pe care tu te stradui s-o ascunzi. Orice psiholog ti-ar spune sa nu te prefaci, sa fii tu in orice relatie. Pai tu esti exact ce esti, un narcisist in negare ce-si plange de mila, asta inteleg, “cum pwla mea ba de nu ma iubeste femeile?”. Las-o mai usor cu cv-ul ala de muzician, fii om, fa abstractie de darul tau de a stoarce o lacrima cu sunetele. Spune-i urmatoarei femei ca esti IT-ist freelancer. Faci si tu acolo ceva cod, php, python, java, plm, baga cateva chestii, dar vezi sa nu fie ea vreo it-ista, ca te faci de cacao. Femeile nu sunt interesate de stiinte, roboti, calculatoare sau software, dar sunt impresionate de abilitatea de a sti matematica si fizica. Nu insista prea mult, asta e meseria, din asta faci bani, sunt bani buni, iti permit o viata frumoasa si … tadadaaaaam, bagi lovitura sub centura: de fapt un artist prizonier intr-un corp de inginer. Ssi revii pe taramul tau, esti si muzician amator, plm, ai facut si cursuri, ca tot lucrezi de acasa. Dupa ce ai lovit cu it-ul, arta din tine e nucleara, futi la prima intalnire.

    Eu ca inginer polivalent (hard si soft) pot sa-ti spun ca majoritatea femeilor cu care interactionez sunt coplesite de faptul ca pot face orice tehnic, sunt bun la casa femeii. Nevasta-mea ma lauda prietenelor si cunostintelor cu ce chestii fac pe langa casa, automatizari, constructii and shit, si imediat se activeaza simtul ala al femelei ce a descoperit nu masculul alfa, ci pe ala gama ce stie sa faca focul. Ca ala e util pe langa pestera, nu neaparat goriloiul ce fute bine, dar are pretentia sa fie servit cu ciosvarta aia buna. Unde mai pun si faptul ca stiu sa spun bacuri, sunt sufletul petrecerii daca sunt in dispozitie buna. In fine, divaghez, este despre tine postarea. Nu ma laud, am doua vecine care trag periculos de mine sa le mai montez un corp de iluminat, sa reglez nitel instalatia de udat prin picurare, sau poate vreau sa merg sa culeg flori de soc din socul ala pe strada alaturata pana nu il culege cineva. Atata ca nevasta din dotare are incredere in mine si doar mustaceste, dar cum zicea seful KGB-ului din seria Cernobil “trust, but verify”, e atenta la solicitarile astea.

    Te-ai gandit ca poti oricand sa pierzi acele abilitati motrice si nu mai poti canta? Brusc nu mai esti muzician, esti un om ce trebuie cumva sa-si castige existenta, nu mai esti artist, esti doar un individ. Cu ce te mai lauzi? Dezvolta-ti si alte abilitati, pasiuni, apuca-te de ceva practic. Eu la 47 de ani consider ca am atins un nivel de echilibru interior, cam stiu ce vreau si ce pot, dar ma astept sa pot si mai multe inca vreo cativa ani, la nivel intelectual. La 40 inca nu consideram asta, acum da. Uita-te si tu la serialul “Doi barbati si jumatate”, vezi cam cum e viata de holtei, muzician esti, ca si Charlie, bani ai, tu vrei neaparat sa te insori, sa cumperi vaca pentru a avea lapte proaspat gratis dimineata.
    Vezi lumea, vezi femeile de pe alte meridiane si natii. O vei gasi pe aia care trebuie, dar nu dupa o luna. Cica argentiniencele sunt tare focoase si mame de familie, braziliencele au toate dotarile posibile dar atentie la gena din Africa ca poate nu da bine prin Maramures, venezuelencele sunt frumoase tare si acume e si saracie, fereste-te de alea din nordul Americii de sud, Costa Rica, Panama, Nicagaura, alea sunt dupa viza de tari cu apa calda la robinet. Prin Europa e mai oabla treaba, femeile sunt cam ajunse si mofturoase, vor sa fie printese si intelese ca stau cu tufisul crescut peste tot.
    Tu vrei sa fii iubit, inteleg, dar asta nu e un scop. Asta e o consecinta a iubirii tale fata de o femeie, deci undeva gresesti tu. De fapt cred ca tu iti doresti atat de mult acest lucru, incat indepartezi femeile. Nici alegerile tale nu a fost prea fericite, asta reiese din poveste. Incearca totusi sa nu te uiti la femei peste varsta ta, femeile imbatranesc mai rapid decat barbatii dupa menopauza si desi pare vibranta la 40 pentru tine acum, nu ai vrea sa te gandesti intr-o dimineata “cine plm e femeia asta de 52 de ani de langa mine, ca eu totusi am 45, am inca six-pack, ea e categoria granny pe porn-hub, iar soprana aia de 36 e zeita si are ochi numai pentru mine?”.
    Apuca-te de ciclism, stii ce santifactii iti poate da sportul asta? Poti face singur, poti sa te lipeste de grupuri. Bonusul e ca poti vedea femeile in chilotii de spandex, adica stii exact care e treaba, vezi ce tonus muscular are, poate dai de o muziciana biciclista si aveti si pasiune comuna. Haide bai George, ca viata abia incepe la 33 de ani. Maine e prima zi din restul vietii tale.

    Uita-te si tu cu atentie la aia in ochii careia iti vezi copiii nenascuti, ca sa citez din filme celebre.

    • #151

      Pur și simplu n am cum sa ți răspund, decât spunând mulțumesc!

    • #152

      Ca sa Încerc sa ți răspund la mai multe, într-un fel, sper, amuzant, știu ca nu s Mozart (tata era muncitor la fabrica, nu muzicant la curtea imperiala) dar ma apropii de 35 și nu ma simt prea bine, nu-mi doresc soarta lui. Ba sa știi ca pana la 29 am făcut foamea, ca din clasic nu faci bani, deci nu se potrivește. Nu mi am schimbat viata într-una extravaganta, ba chiar ador sa merg la piața și sa stau 2 ore cu babele la discutii. Nu cad pe spate femeile, ca două din fostele erau din mediul meu, noi nu ne vedem diferit intre noi. E o corvoada de fapt sa nu fii văzut ca un om normal, pt ca nemuzicienele sunt atrase de ideea ca ești ceva vedeta (naiba știe ce o fi în capul lor), și nu se uita la tine ca la om simplu. Da, montez și robineți și electrice, resoftez și repar și telefoane. Dar na, la prima vedere o femeie nu știe nici de ce ești capabil în viata (și de asemenea în cea conjugala, desigur), dacă nu dai aere de marțafoi pârlit și stai în banca ta, pari neinteresant. Știu ce zici, argentiniencele sunt… Mori pur și simplu. Ciclismul e pasiunea mea cea mai.mare, ai nimerit-o tare la asta! Oricum, e super tare mesajul tău și îți mulțumesc că m ai înveselit, și am luat aminte la ce mi ai scris. Merci!

    • #153

      Sa traiesti!
      Era sa uit cel mai important sfat pe care doar viata ti-l da:
      – daca vrei sa stii cum va fi o femeie peste 30 de ani, incearca s-o cunosti pe ma-sa. Nu doar asa la o cafea intr-o vizita, nici sa-i arati prezervativul, ci in situatii concrete de viata, cum se comporta cu barbatu-sau. Copiii imita parintii, iar femeile imita extrem de mult mamele, cu exceptia cazului in care au avut o relatie nasoala cu mama. Baietii isi imita mai putin tatii, ca idee, irelevant aici.
      Cum zicea si Bogdan Stoica din Ploiesti, fotograful si blogarul, intre doua bunaciuni, una de 19 si una de 39, orice om normal la cap si trecut cat de cat prin viata ar alege-o pe aia de 39, ca e material bun ce se mentine in forma de 20 de ani, pe cand aia de 19 nu prezinta nici o garantie ca in 20 de ani nu va fi cat masca de chiuveta. De asta zic, uita-te la ma-sa, daca e o femeie care iti place cum se comporta si cum arata fizic la 50-60+, atunci sunt sanse mari ca fi-sa sa fie cam la fel. Sanse, nu garantat.

      Si inca una. Daca dai de o gagica buna de tot, ma-sa BUNA DE TOT, dar … tac-so nu e peisaj ca a plecat cu o alta bunaciune cand era inca tinar, iar ma-sa nu s-a mai casatorit si nici nu are vreun partener, renunta. Situatia asta a intalnit-o un prieten, i-am facut cunostinta cu o colega de-a nevestii, tinerica 24 ani, frumoasa, culta, manierata, plm, genul ala de zice canibalul lui fi-so in jungla cand o gaseste cazuta cu avionul “o luam acasa si-o mancam pe ma-ta”. Si s-au lipit teribil, s-au potrivit ceva de domeniul filmului. O perioada. Nu aveam nici o idee despre ma-sa, pana am vazut-o intamplator, la 48 era buna de tot, eu aveam vreo 34 si vedeam ca inca are potential, nu arata varsta. Eh si dupa ce prietenul asta duce munca de convingere vreo doua luni si-i da textila jos si o face femeie, ca era virgina fata, incepe asta cu figuri. Ca acuma gata, nu va mai fi interesat de ea, ca asa sunt toti, pana dau de bisboaca si apoi … etc, etc. Apoi a insistat cu mersul la biserica, ca nu se poate sa lipseasca duminica la slujba, cand pretenul vroia si el o duminca in pat pana pe la 13, sa-si faca norma de sex pe saptamana incheiata. A lasat-o sa faca ce vrea ea, sa mearga la biserica, i-a zis ca el nu se scoala duminca din pat pana la 10-11. Mama lui o placuse teribil, cadouri, chestii, era convinsa ca si-a intalnit nora, chiar auzisem din gura lui o idee despre casatorie, el un holtei din asta ce avea grija doar de pula lui. Si relatia a durat vreo 8 luni, dupa care s-au indepartat incet, ca se spovedise preotului la insistenta ma-sii, ca totusi se mutase la baiat (el avea casa lui, nu statea cu parintii) asa necununata. Asta s-a cam infuriat cand a auzit ca femeia de langa el ii spusese unui necunoscut ca s-a futut cu el. Apoi am inteles deviatia relatiei: ma-sa furesese parasita de tac-so la 32 de ani pentru alta bunaciune si ura barbatii. Iar fie-sa a copiat involuntar aceasta fandacsie cu parasitul.

      Dupa un timp i-am facut cunostinta cu un alt prieten, asta vroia s-o ia de nevasta dupa o saptamana. Serios, i-a propus sa se mute impreuna, sa mearga la capatul lumii, sa faca copii, sa. Tipa a tot dat din colt in colt si pana la urma i-a spus c-o sufoca. La 32 de ani. Ca ce asa repede, ca stai sa vezi, ca una alta. Tipul avea si o oferta de job prin Germania, tot IT-ist, si nu stia cum sa accepte oferta fara ca ea sa dea ok-ul ca merge cu el in Germania. I-am zis sa accepte job-ul, ca e ceva concret si asa a facut. Ea a resuflat usurata, ca era sufocant cu planificarea vietii in doi timpi si trei miscari. Iarasi era potriveala fizica, dar … nu a invatat nimic din esecul cu celalalt baiat.

      E si acum bunaciune fata, dar are 38, singura, cu gasca de ratuste singurele prin cluburi. Primul prieten e insurat, cu copii, iar nevasta nu e vreo bunaciune, sub standardele lui din perioda de holtei. Al doilea e in Austria, are casa lui acum, nu-l vad pe facebook cu nimeni, a suferit teribil dupa tipa asta. People change, but not always, not too much.

    • #154

      Ce poveste, Finch, multumesc mult!

  54. #155

    Nu stiu exact ce vrei prin articolul asta, in afara de sa-ti ridicam eventual o statuie si sa jertfim o femeie pe ea.
    1. Repeti la infinit cat de mult ai muncit tu fata de altii, cum ai ajuns tu omul perfect (dar vai, nu spui ca esti perfect, dar totusi fix asta sustii si invarti orice raspuns dai pana ajungi sa subliniezi asta din nou), cum tu te-ai perfectionat in toate aspectele vietii. Nu mai desconsidera oamenii, si nu mai crede ca esti singurul (sau printe foarte putinii) care au muncit si continua sa munceasca si sa se dezvolte. In general toti trebuie sa muncim ca sa ajungem undeva, oriunde, la varsta de 30+, nimeni nu se naste cu cunostiintele si cu personalitatea de adult formata. Ca nu toti crestem si ne dezvoltam pana la acelasi nivel, sau in aceeasi directie e perfect adevarat, dar asta nu inseamna ca tu ai muncit mai mult decat cel de langa tine. Si atitudinea asta de eu sunt mai bun ca voi, si nici o femeie nu se ridica la acelasi nivel (“Ma rog, că e femeie rea îți dai seama după o vreme, pt ca la început fiecare vrea sa se livreze va produsul perfect.”, ” În ce cred femeile trebuie sa te gândești de 2 ori, te uiți la multe cum fac alegerile la parteneri și soți și vezi ca deseori criteriile nu au legătură cu logica. De asta multe eșuează, dând cu șutul bărbaților buni, și apoi tot ce fac e sa se vaite.”, “După ce am ajuns sa învăț câteva limbi străine si sa umblu prin toată lumea, cu atât mai greu e sa găsești pe cineva similar. Pentru ca eu m am străduit sa evolueze pentru ca vreau, nu pt ca am nevoie, alții se mulțumesc în starea lor, termina facultatea, se angajează, și acolo rămân în starea aia pana la pensie. Și nu mai poți sa ai o relație cu cineva cu care nu poți vb despre nimic, care nu te înțelege și e limitat pt ca asa a ales, ca ii e comod”) sincer te face sa fii foarte respingator si nici nu prea se potriveste cu declaratiile despre cat de bun la suflet si deschis esti tu.
    2. Oricum ai fi si oricine ai fi tot se gaseste cineva sa fie atras de tine. Insa poti sa tii o gramada de oameni la distanta cu atitudinea asta de self-fulfilling prophecy: eu nu o sa imi pot impartasi niciodata iubirea, nici o femeie nu va fi niciodata suficient de x,y,z pentru mine, etc., e fix ceea ce tine la distanta unele femei care poate ar fi ceea ce iti doresti. Ca sa iti dau un exemplu, am cunoscut un tip care parea amuzant si interesant si care mi-a trezit un oarecare interes pana cand a inceput sa imi repete cum toti prietenii lui au pe cineva, numai el nu, si si el isi doreste dar nici cum nu are noroc, ca multe tipe sunt interesate la inceput si dupa aia il lasa, si am incercat sa ii explic ca daca imi tot repeta cum sigur el nu o sa aiba pe nimeni si si eu il voi lasa in timp ce incearca sa ma convinga sa ne vedem, o sa se implineasca fix profetia lui cum ca o sa il las rapid. Si ghici ce? Nu am rezistat mai mult de vre-o 3 conversatii in care tot repeta aceleasi lucruri despre cum pe el toate il lasa.
    3. In tot ceea ce ai scris te descrii prin ceea ce ai realizat in viata, tari vizitate, oameni impresionati cu muzica ta, bani facuti, vase spalate, etc. si in acelasi timp te plangi ca nu vrei sa te iubeasca o femeie pentru asta, ci pentru cine esti tu. Daca tu te poti descrie doar prin ceea ce ai facut, cine e acel TU pe care vrei sa il iubeasca femeile, dar pe care nici macar tu nu il descri? Si iubirea asta nu conteaza deloc daca nu rezulta in casatorie si copii? Spui ca ai fost iubit si echilibrat de iubirea asta timp de 8 ani intr-o relatie, dupa aia 2 ani, dupa aia iar cateva luni de zile. Sa inteleg ca daca nu esti iubit timp de cateva luni esti total pierdut? In orice relatie de lunga durata vor fi momente (chiar luni de zile) in care nu o sa te simti( si nu o sa fii) adorat de partener(a), viata e grea si complexa si nici un om nu are resurse sa “arda” non-stop pentru altcineva, cum o sa rezisti intr-o casatorie teoretic pe viata?

    Si in perioada asta in care fiecare om s-a confruntat cu problemele si friicile produse de instabilitate si nesiguranta unui viitor, sau probleme financiare, la locul de munca, in familie, de sanatate, sau o combinatie a tuturor, tu iti expui situatia de parca e singura grea si dramatica din cauza covid, si pe langa asta mai si expui cum nu ai fost in stare sa intelegi ca nimeni nu iti este dator sa te sustina pe tine si in loc sa dai dovada ca esti un adult si sa iti gestionezi singur viata te-ai comportat fix ca un copil razgaiat. (si ai avut exact aceasi viziune despre cum tu ai avut cea mai nasoala situatie exact cum crezi ca tu ai muncit in viata mai mult ca restul)

    • #156

      Mali, știu ca mi ai scris dur, dar apreciez. Ca sa simplific mult discuția, m-aș da cu tot ce sunt și ce am pt ca sa am iubire. Fără asta nu simt ca trăiesc. Nu, nu sunt cu nimic mai special ca alții, poate doar mi a fost răsplătită munca mai bine când alții n au avut șansa. În fata vieții nu am nici un atu în plus fata de florareasa din colț, însă doare al naibii când cineva te cere apoi te arunca. Dacă ți ar spune “nu vreau nimic” de la început, e alta. Eram fericit și dacă o femeie m ar fi lăsat sa o iubesc, fără sa fie prea mult de la ea. Știu, e o aberație, dar asa am simțit. Ma scuzi dacă te am deranjat.

  55. #157

    Nu cred ca e bine sa ceri sfaturi aici, noi care comentam pe blogul asta suntem toti masculi alfa, Parazitii isi inspira melodiile din stilul nostru de viata. Altii sunt motociclisti care vor sa te perverteasca sau te asteapta la cotitura, mai bine las-o asa cum a picat si fugi cat mai ai timp!

    • #158

      @George, asculta-l pe calugar, esti masochist doar daca stai pe muntele asta de testosteron :), sa ceri sfaturi este sinucidere curata…

  56. #159

    Pare ca pui presiune pe o femeie, ea trebuie sa te implineasca, sa iti umple golurile. Ori intai trebuie sa fii tu ok cu tine, sa te redescoperi ca persoana individuala care se poate simti bine chiar daca este (o perioada) singur. Intradevar o relatie ne implineste, dar iti pot spune ca noi femeile suntem atrase de barbati care isi pastreaza si individualitatea si nu “respira” doar prin noi. Femeia nu trebuie sa simta ca are o datorie in a face sa te simti bine…ea trebuie sa simta ca contribuie si ea la fericirea unui om care e deja fericit cu el insusi.
    Cred ca poti incerca sa schimbi reteta: daca alergi si te consumi atata dupa o relatie..si nu obtii nimic, incerca sa te axezi pe altceva: pe tine, pe placerile tale, pasiuni, iesi in lume(dupa carantina), dobandeste o oarecare stabilitate emotionala si apoi sansele de a-ti gasi pe cineva nu vor intarzia sa apara.

    • #160

      Mulțumesc frumos, Sofia, foarte frumos mi au scris. Am luat aminte!

  57. #161

    Din pacate, pari extrem de imatur emotional, ba chiar as zice ca ai tendinte puternic narcisiste.
    Au zis destui sa vezi un specialist/terapeut. Degeaba, zic eu. Bine, degeaba va fi pe termen lung. In sfera NPD-ului terapeutii n-au facut prea mari progrese.

    Eu tot nu cred ca tu insuti vei recunoaste vreodata ca ai vreo problema reala si nu cumva ceilalti.
    Si sa nu uitam ca mai ai si scula de 20 cm, nu doar ca esti un doctor reputat in muzica.
    Problema nu e doar la proastele care nu te-au vrut. Sau poate fi, dar pana la un punct, daca tot se repeta.

    La cum descrii problema, se vede clar ca ai destule nesigurante si tu nu vezi oamenii ca pe fiinte individuale cu propriile lor sentimente, ganduri, dorinte, etc. Si colac peste pupaza, tu vrei sa le oferi atatea…tot tie adica, intrucat restul persoanelor le privesti ca o extensie a propriei persoane (cam defecta). Vezi oamenii ca pe obiecte intr-un mod pseudointelectual de fatalau hiper romantic stupid si incurabil.

    Probabil ca pare lipsit de empatie ce am scris eu si chiar imi asum! Imi repugna barbatii cu gandire de femeie geloasa si instabila emotional. Nu pot arata simpatie pentru asa ceva intrucat ar trebui sa ma regasesc si eu in personajul tau.

    E trist, omule, cand toata viata ai rationat in mod pur emotional intr-o directie complet fantezista despre familie si femei. Realitatea da cu tine de pamant. Asta e. Pacat ca atatia oameni te-au lasat 33 de ani sa te scufunzi in taramul asta imaginar al iubirii.

    Dar niciodata nu e prea tarziu, cel putin la 33 de ani. Trebuie doar sa admiti adevarata problema si sa tragi linie de unde incepi schimbarea (chiar daca ti se pare ca vei naviga prin viata impotriva curentului).
    Inca mai poti sa faci remedii. Insa eu nu prea iti dau sanse. Mentalitatea aia pe care o ai iti e un dusman aproape imposibil de invins.
    Vorba unora: mai bine singur si fericit, dar nu stiu daca va fi cazul tau vreodata. Ai atatea de oferit proiectand goliciunea sufletului tau in altii…ca tare mult poti sa-i implinesti tu, ei n-au voie sa fie impliniti cumva si pe cont propriu. Nu exista jumatati. Exista oameni intregi emotional si oameni defecti emotional (asa ca tine). Nu e rolul nimanui sa te implineasca pe tine, nici tu pe altcineva. De aici incepi schimbarea. Rolul unei femei sau al unei familii in viata ta trebuie sa fie cu totul altul.

    • #162

      Narcisist spui… Well, in copilărie se încerca de către toți sa mi se arate ca nu-s bun de nimic. Trebuia sa fac lucruri extraordinare ca sa fiu apreciat la același nivel cu copiii care nu făceau nimic, și totuși părinții ii iubeau, iar ai mei erau reci cu mine. Nu a fost nimeni în viata să-mi vorbească despre cum merg treburile astea cu relațiile, a trebui sa ma dau cu capul rău de tot. Sigur ca am o grămadă de frici și defecte moștenite djn copilărie, aveam și mai multe. Sigur ca puteam sa fiu mai bun cu ele și n am știut cum. Însă am reușit sa ma scot din mediul în care m-am născut, și asa cum ma vezi, n am ajuns muncitor la săpat șanțuri, nici asistat social sau milog. Am făcut în viata ce am știut mai bine, și când m am blocat am cerut ajutor. Vezi ca m-ai jignit și nu ți am greșit cu nimic. Ai citit doar un articol scris de mine la suferința, n ai mâncat cu mine la masa și nu știi nimic despre mine. Nu e frumos ce faci, credeam ca ne respectam reciproc.

    • #163

      Sa știi ca n am vrut niciodată sa fac rău la nimeni. N am zis ca au fost niște nenorocite, as putea spune mii de lucruri pozitive despre ele, care și acum, după toate ce s au întâmplat, le mai cred. Toate sunt extraordinare ca oameni, au fost doar un personaj negativ în filmul meu, deși as minți sa nu spun ca am evoluat mult ca om prin prezența lor în viata mea. Sper sa fie sănătoase, sa nu mai facă asa gesturile, pt că poți sa te desparti și frumos, fără sa lași șanțuri în suflet și fără sa jignești, rămânând încă oameni!
      Cred ca în curând o sa fiu descris aici ca o canalie egoista, narcisista, defecta, bolnava psihic, trufașa, misogina, care vede marionete în oameni și vrea doar sa tragă foloase căutând ca toți sa ii facă pe plac lui. Oameni buni, totul e simplu. Vreau doar sa găsesc iubire și sa fiu cea mai buna varianta a mea, sa dau ce am mai frumos în suflet spre spre viata, oameni și muzica mea. Desigur, v-ați rupt din timpul vostru ca sa îmi scrieți și sa ma încurajati, nu m am supărat ca m ați și certat, în ideea de a ma trezi. Va mulțumesc frumos, o sa schimb approach ul acestei teme, o sa încerc să mă liniștesc și sa vad viata și altfel.

    • #164

      Nu înțelege – vezi din comentarii – toata ziua a stat sa răspundă – Alta forma de narcisism – tot postul nu e sa învețe ci să le arate fostelor cata lume ii da dreptate. Cum am mai zis mai sus – personalitate borderline – e tratabil, felicitări fetelor ca au plecat.

    • #165

      Daca n-ai ce face decat sa ma batjocoresti si sa ma jignesti, n-o sa raspund provocarii. N-ai fost atent pana acum, n-am spus ca e cineva vinovat. Am spus ca m-au parasit, adica ele au facut pasul sa plece, si ca ma doare ca s-a intamplat cu ultima dintre ele. Ca ma doare, nu ca e vreo nenorocita. Din cate probabil ai citit, poate ai vazut ca majoritatea oamenilor mi-au spus unde cred ei ca am gresit, nu mi-au dat dreptate. Asa ca daca n-ai activitate si nu doresti sa ajuti cu bunavointa, mai bine nu mai jigni gratuit. Credeam ca aici ne respectam.

  58. #166

    Nu mi-o lua in nume de rau, dar si eu as fugi de tine asa cum am fugit de-a lungul timpului de toti barbatii care ridicau niste semnale de alarma referitor dependenta. Dependenta duce mai devreme sau mai tarziu la sufocare, iar apoi abuz emotional, iar femeile destepte stiu asta.

    In primul rand, orice femeie sau barbat de calitate isi doreste ca partenerul sa se indragosteasca de el/ea, nu de o versiune idealizata. Ma uit la descrierile pe care le faci femeilor alora: alea nu sunt femei normale, ci zane diafane. Apoi, pui totul pe tava din prima – asta inseamna ca oricine e dispus sa inceapa o relatie cu tine, va fi brusc inecat intr-o mare sufocanta de atentie. Dai senzatia ca ai un loc liber langa tine si oricine e binevenit atata vreme cat e dispus sa il ocupe. Atitudinea care atrage oamenii e cea inversa: sunt ok cu viata mea, muncesc sa evoluez, am prieteni, familie, activitati. Daca se intampla sa cunosc si o persoana ok, care sa merite, ii fac loc langa mine, daca nu viata e minunata si satisfacatoare oricum. Agata-ti un semn cu ‘imi rezerv dreptul de a-mi selecta clientela’ in locul celui cu ‘deschis non stop’. Plus ca hai sa fim seriosi, cine si-ar dori pe proprii umeri responsabilitatea uriasa de a fi singurul factor care determina fericirea sau nefericirea partenerului? Ca asa reiese, nu gasesti nicio bucurie in nimic, in afara de o relatie. Nu vreau sa dau verdicte, pentru ca nu te cunosc, insa strict din ceea ce ai scris, esti foarte dependent, sufoci. Nimic nu omoara mai repede libidoul si dorinta de constructie decat dependenta. Poate doar sa fie respectivul momma’s boy, dar si aia tot dependenta e. Oricum, fiecare are dreptul la propriile decizii, iar daca femeile alea au simtit ca nu vor copii/relatie cu tine, inseamna ca nu sunt pe aceeasi pagina cu tine si aia e. Femeile isi doresc copii si familie, dar cu cine simt ele, iar asta trebuie respectat.

    • #167

      Didi, iti dau perfecta dreptate in ceea ce spui, iti multumesc foarte mult pentru comment. Am bagat la cap!

    • #168

      @George, am uitat sa te intreb ceva. Spui ca esti asa si pe dincolo, faci, dregi, oferi. Dar eu am o alta intrebare: cat radeau fostele tale cu tine? Dar asa, din toata inima, nu de complezenta. Genul ala de ras in care iti vine sa ii dai cu tigaia in cap, insa nu poti pentru ca razi prea tare si n-ai destul aer. Poti sa fii cel mai dotat om din lume (btw, nu inteleg obsesia cu marimea excesiva, adica merge de experienta o tura-doua, dar de ce ai vrea asa ceva toata viata?), cel mai harnic, cel mai motat din curte, unde nu (mai) e ras, vine sfarsitul mai devreme sau mai tarziu. Nu vreau sa ma lansez in speculatii, dar concluzia din textul tau e ca ai tendinte serioase de drama queen si nimeni nu vrea sa traiasca intr-o telenovela continua de-aia cu suspin si jale, drama si ars in flacari si un preaplin de dulcegaraie revarsata zi-lumina. Drama (in)utila e apanajul femeilor. Barbatul se ocupa cu rasul, cu “nu e dracul atat de negru, dear”. Si nu le mai urmari viata femeilor alora, ca s-au dus dupa ticalosi, ca s-au ratat, etc. Ca sa parafrazez, “stiu ele de ce”. E alegerea lor, to each his own.

    • #169

      Sa stii ca am ras super bine. In momentele grele reusesc sa fiu mereu foarte cerebral, insa nu la despartiri. In viata de zi cu zi nu era nici un fel de drama, ci o viata pur si simplu obisnuita. Drama simt cand e vorba de despartiri. Nu era totul dulcegarie. Referitor la faza cu organele, un cititor de aici avea neaparat nevoie de un raspuns la exprimarea tendentioasa de “puta mica”. Explicatia stiintifica este ca la multi barbati, penisul este alter egoul propriu, prin care i se reflecta personalitatea. Din pacate, multe femei au onoarea sa ii cunoasca “personalitatea” din poze pe messenger. La mine, personalitatea se reflecta prin caracter. Asa ca discutia despre acel lucru…nu face parte din subiect.

  59. #170

    No’ daca sufereai de ne-bagare in seama, acum ai parte de nici nu visai!

    • #171

      Adi, nu-i vorba de asta. Dar in lucruri de genul, asa deep, nu se baga nimeni, nici macar prietenii. Toti zic ca “nu ma bag, nu e treaba mea”. Si in perioada asta cand ma simt depasit de situatii, ma ajuta mult sa citesc ce imi scrieti, chiar daca unii sunt caustici.

    • #172

      Cei care iti par a fi caustici sunt doar obiectivi, gandesc la rece. Cei care-ti scriu mesaje siropoase, intr-un fel…., doar iti valideaza scenariul. Incearca si tine cont de absolut toate parerile, indiferent ca sunt sau nu pe placul tau. La urma urmei, nimeni de aici nu-ti vrea raul, sa stii. Doar ca multi am trecut deja de episodul asta pisicesc de-a boci dupa o femeie.

    • #173

      Nu vreau validare, vreau pareri obiective si ma bucur ca tu crezi ca oamenii de aici imi raspund cu bunavointa. Uite….eu acum trec prin episodul de bocit. Apropo, multe critici mi-am luat azi. Dar as vrea sa imi spuna femeile care citesc (si care majoritatea mi-au scris foarte dur, ca sa nu zic mai mult de atat), cum ar reactiona daca printul fermecat le-ar spune si le-ar arata cat de mult le iubesc, iar intr-o zi le-ar spune prin sms ca nu mai vreau sa ne vedem si sa aud despre tine, si ar bloca orice comunicatie. Atunci cine e porcul insensibil? Tot barbatul, presupun, care nu apreciaza zana diafana…

  60. #176

    Mentionez de la inceput: fiecare vede lucrurile din punctul propriu de vedere…ca si la munca, ce e urgent pt mine, nu e urgent pt un coleg din alt departament, desi eu depind de raspunsul lui.

    Imi induci ca ai nevoie de un fel de “sclava”(suna dur, dar nu imi trece prin minte alt termen mai dragut).
    O fi un gen de fetis.. un fel de dominare…
    tu oferi ceea ce crezi ca isi doreste femeia si vrei sa accepte tot si cand nu mai accepta, iti pica cerul in cap…
    Vrei o femeie sa te idolatrizeze… tot universul ei sa se raporteze la tine; desi spui ca oferi libertate, doar citind ma luau “mancaricii”.
    Cand eram insarcinata, chiar am avut discutia cu al meu de genul “El: boo, sambata va continua sa fie zi de enduro; Eu: beibi, cand imi revin dupa sarcina, reincep sala; amandoi: daca nu avem fiecare timp pt el si hobbyuri, se duce pe pl tot.. sa nu ne schimbam”.
    Mergeam pe principiul, m-ai luat intr-un fel, nu incerca sa ma schimbi.
    La inceput, totul e lapte si miere, cu timpul nebunia mai scade din intensitate, defectele incep sa apara, trebuie doar sa inveti sa traiesti cu omul asa cum este el, cu bune si rele…. cred ca asta este iubire..
    Se fac mici compromisuri si deveniti cei mai buni parteneri… are si iubirea aia pura, o data de expirare sa zic asa….intr-un cuplu, fiecare trebuie sa aiba intimitatea lui. .. cand ai o zi proasta, tot ce nu iti doresti e sa vina partenerul “sa-ti ofere dragostea lui”.
    Nu se rezuma totul la situatie financiara wow, putsa de Titus Steel si spalat vase.

    • #177

      Abi, hai sa iti spun ceva sa imi primesc iar oua si rosii in cap. Am avut momente in viata cand as fi preferat sa fiu eu un sclav doar pentru o imbratisare. Am intalnit din pacate numai femei care nu au fost iubite inainte mea, mi-au exprimat asta, si mi-am dori sa le fac sa uite si sa nu le mai lipseasca niciodata afectiunea. Ca poate am exagerat, e posibil. Dar trebuie sa fii tampit sa vezi ca e nefericita si sa ii impui stilul tau. E clar ca o femeie nefericita pleaca. Nu vreau sa ma idolatrizeze. Vreau sa stea cu mine pt ca alege si pt ca incerc sa fiu un om cat mai bun.

    • #178

      Ia lucrurile ca atare si lasa-le sa vina de la sine.
      Inclusiv in anul cand m-am casatorit am zis ca eu nu ma marit niciodata si nu vreau copil! Era inceputul anului, iar in mai la o bere pe treptele casei de la tara intr-o sambata seara, “ne luam ? Ne luam.. hai, ne interesam luni ce e de facut” si pe 22 iulie 2017 faceam cununia civila, 30 iunie 2018 religioasa, 18 ianuarie 2019 testul pozitiv, 25 mai 2019, vaduva (eu 28 ani, el 33) insarcinata in 4 luni.
      Habar n-am ce o sa mai fie, nu zic nici ca vreau sa mai fiu cu cineva in viitor, nici ca nu vreau.
      Stiu doar au fost cei mai frumosi ani de pana acum si am invatat sa nu imi mai fac ganduri si scenarii..

      Cat despre femeile care nu au fost iubite inainte sa fiti impreuna si ai incercat sa le oferi ce era mai bun, poate chiar ele erau problema, nu barbatii care nu au reusit sa le iubeasca. Poate doar se victimizau.. stim cu totii ca undeva ascuns, orice femeie are un pic de victimizare in sange :))

      Mai devreme sau mai tarziu vei gasi pe cineva care va tine la tine asa cum esti! Poate ar trebui sa te “lipesti” de alt tip de femei..

      Zambeste, ia totul ca atare si nu mai lasa nimic sa te surprinda!

    • #179

      Abi, ma simt coplesit de mesajul tau, nu pot decat sa exprim cat de rau in pare de situatia prin care ai trecut. Sper sa nu se rasfranga aceasta suferinta asupra micutului, sa nu simta asta. Dupa asa o poveste ma simt rusinat sa spun despre cat ma doare pe mine sufletul. Sper doar sa fii bine, si ca femeie asa de tanara sa simti ca ai in fata un viitor, un copil de la omul pe care l-ai iubit asa de mult, care sa iti aduca aminte mereu de el. Si daca viata o sa-ti ofere din nou momente cu soare, sper sa te bucuri de ele din toata inima, chiar si de cele mai innorate. Iti multumesc frumos!

    • #180

      Si eu iti multumesc.
      Bebe este printre cei mai veseli copii pe care ii cunosc si are parte in jur doar de zambete, chicoteli si imbratisari.
      De asta iti spun, oricat de rele ti se par incercarile vietii, cand simti ca totul se destrama, ia-le ca atare si fa fata situatiilor cu zambetul pe buze si uneori cu detasare.
      Uneori nu depinde doar de tine. Totul are o rezolvare; inclusiv durerea lasata de decesul cuiva. Si in acest caz, iti aduci aminte de momentele petrecute impreuna; frumoase sau nu si esti puternic. De adus inapoi nu mai poti, dar poti fi puternic atat pt tine cat si pt cei dragi.
      In cazul tau, femeile “pierdute”, lasa-le sa fie linistite, invata din experiente si “nu te mai agita”.

      Oricum viata tuturor s-a schimbat de cand cu pandemia, poate se va schimba si a ta pe partea sentimentala.
      Ti-am dat exemplul meu (chiar multe detalii personale), sa vezi ca oricat de rahat ti se pare ca e viata, nu esti singur.. probleme emotionale avem toti, doar ca unii facem fata mai bine altii nu.

      Stii ca poti gasi ajutor platit (psiholog, escorte, videochat “d-ala cuminte” unde doar poti discuta cu fetele respective..sa te asculte, etc) sau neplatit (comentariile de aici sau discutiile cu cei apropiati tie).

      Eu una, am avut sustinere din partea ambelor familii, dar si cum m-am educat in relatia cu sotul meu. Ex, cand ma enerva o persoana/situatie sau chiar daca ne certam (din prostii, evident), imi spunea ca astea nu sunt probleme si sa ma calmez… ca ma agit degeaba. Si avea dreptate. A doua zi, cand scadea intensitatea presupusei probleme, radeam de mine ce fraierica am fost si de fapt nu a existat nicio problema… totul era in capul meu cu gargauni 🙂

    • #181

      Abi, îți mulțumesc din suflet pentru lecția de viata de astăzi. Mi a fost greu sa pierd în 12 luni pe tata și pe aceste 2 femei, dar sper ca în curând sa fie cineva pe care sa merite si care sa ma merite, și pe deasupra sa invat sa îmi aduc liniștea și singur. Îți sărut mana și îți mulțumesc pentru tot!

  61. #183

    Am doi copii, pe care ii iubesc și îmi fac zilnic creierii pilaf. (Că am avut niscaiva probleme, a durat cam trei ani și cinci operații sa reușesc să fac copii. ) Am fost cu ei internata în spital, am dormit in fund, in picioare, na , chestii, plimbări cu ambulanța etc. O viață de familie cu copii și chiar doar cu sot/ sotie e dificila. Nu îți plânge de milă că trebuie să fi puternic Agripina. Caută și nu mai fi așa fata de pension!

    • #184

      Merci, Mihaela, multa sanatate tie si familiei!

  62. #185

    George, uite dovada ca s-au mai lovit si altii de probleme existentiale, baiatul asta la vremea lui era celebru pentru dizertatia cu privire la femei si barbati(poate il stii):

    www.youtube.com/watch?v=aLISrLZBWG0

  63. #187

    Trebuie sa iti creasca o pereche de coaie si atunci poate ai sanse sa devii barbat. Deocamdata esti un flacau siropos care stie sa faca si piata

    • #188

      Revin cu un sfat: www.fiibarbat.ro

    • #189

      Sunt mari deja, fir-ar ale …. Uite, asta e calcaiul lui Ahile in viata mea, daca m-ai cunoaste ai zice ca nu-s cu nimic diferit de alti barbati. Sa stii ca am citit deja site-ul ala…..

    • #190

      Degeaba l-ai citit daca n-ai aplicat nimic in practica. Si dupa cum vorbesti si te exprimi, fara sa te cunosc imi este evident ca n-ai aplicat nimic din ce ai citit, sau cel putin nu ai aplicat corect

  64. Mi-am propus să nu mai comentez pe-aici dar fac excepție pentru că e clar că omul suferă și cei ca el sunt job-ul meu.
    George:
    1. Dacă mai poți, anulează povestea din presă și păstrează-ți anonimatul. Am să-ți explic mai încolo de ce, dar dacă vrei cu adevărat să mergi la un psiholog va trebui să mă crezi pe cuvânt că un articol de acel gen nu te va ajuta în cabinet.
    2. Sunt psiholog, orădean ca tine. Dă-mi un telefon sau un e-mail. Găsești datele de contact online.

    • #192

      Și eu sufăr.

    • #193

      Dar George nu e oradean, doar s-a mutat acolo.

    • #194

      Daca era oradean adevarat, il durea fix in varful plii, acum statea cu burta la soare in felix, sa admire pitzipoance.

  65. #195

    Ti-au spus multi dar o sa fiu mai direct (bazat pe articol si comentarii): esti foarte egoist si narcisist. Esti foarte bun in tot ce faci se pare, cariera, iubire, marimea plii etc. Persoana de langa tine nu conteaza (chiar daca tu crezi asta), conteaza numai cum te simti tu.

    Atunci cand ti-o iei in bot (toti o luam la un moment dat) tot tu esti victima si reactionezi de rahat. Pun pariu ca le-ai si amentitat ca te sinucizi cand s-au despartit de tine.

    Ia-o cum vrei dar incerca sa realizezi ca persoana de langa tine nu gandeste la fel. Si inceteaza sa ai aceleasi asteptari si aprecieri de la persoanele din jurul tau. Vorbesc aici de toata lumea, nu numai de marile tale iubiri.

  66. #196

    Ău, ce se întâmplă aici? Stă omul (eu) și joacă non-stop Civilization (am câștigat, i-am ciuruit) doo zile și ratează chestii. Citind asta mi-am adus aminte de Chopin și gagică-sa aia, Gheorghe Sand (hă hă). FYI, Chopin a murit.

    • #197

      Telenovelă și acolo, pt. ca Gheorghe o venit după valsul de adio al lu’ Maria, care s-a combinat cu Iulian Slovacu’.

    • #198

      🙂 O da, curvăsărie maximă. Așa-s artiștii. Mai puțin cel de sus. Cică când trăgea Chopin să-și dea ultimul solfegiu (hă hă), era de bon ton printre doamnele rafinate ale Parisului să-l viziteze și musai să leșine un pic, de emoție.

      Maithun, grabnic aducător de săruri și lubrifiant

  67. #199

    A venit aici George, un om talentat, inteligent, sensibil, sincer, deschis, educat, sa ne incredinteze povestea lui de viata si de iubire si sa ne ceara sfatul! Ca unor prieteni!
    Tot ce au gasit unii mai bun de facut a fost sa-l acuze de tot felul de crime ce nu-i apartin nici pe departe! Ca e narcisist desi el spune chiar inversul, marturiseste dorinta de a iubi si de a fi iubit, ca se lauda- dar el doar se prezinta asa cum este, asa cum e frumos si de bun simt, ca greseste cu femeile, ca trebuie sa joace dur, golaneste, ca numai asa se poate cu ele, ca numai asa are succes!
    Mno, George sper ca ai invatat ca oamenii sunt a naibii de subiectivi, ca multe ziceri sunt bazate pe cum vede fiecare viata, nu pe cum trebuie sa fie de fapt, corect, obiectiv, ca au prejudecati despre cum trebuie sa fie barbatii cu femeile si invers! Eu cred(la modul general)ca cel mai bine este sa faci cum te taie capul si cum iti spune inimioara mai ales cand mintea si inima se afla exact in locurile in care trebuie sa fie! Si ale tale(inima si mintea) George, chiar sunt unde trebuie! Traieste salbatic, intens, musca din viata pana la sange si sa nu renunti niciodata la visele tale si la muzica! Eu mereu am facut asta si in cele din urma nu a iesit deloc rau! :))))

  68. #201

    George, am citit nu doar povestea ta, ci si comentariile si raspunsurile tale.
    In primul rand, in mod clar esti un om sensibil, care isi doreste ca totul sa fie minunat in lume si in viata ta. Bucura-te ca ai cunoscut dragostea, bucura-te de reusitele tale si mai ales de cei dragi.
    Insa in mod clar ai nevoie de un psiholog care sa iti faca ordine in ganduri. Am aproape aceeasi varsta ca si tine. Insa cred ca pot sa zic ca sunt diametral opus. Pustan fiind am umblat din floare in floare, pana am ramas fixat pe actuala sotie. 15 ani impreuna, 8 ani de casatorie, o fetita minunata care tocmai a implinit 4 ani vineri. Insa profesional, le-am facut pe toate. De la munci manuale (constructii metalice) la manager tehnic in transporturi, iar de curand am inceput un job nou, de la nivelul 0.
    Cinstit cred ca esti un om super, insa care intr-adevar are tendinta sa fie sufocant, mai ales prin idealizarea lucrurilor. Cred ca daca acceptam lumea asa cum e ea, cu bune si rele, deceptiile sunt din ce in ce mai putine. Esti ranit pt ca o permiti. Iar uneori o femeie are nevoie de un barbat langa ea, care nu e neaparat sensibil. Nu stiu ce sa iti recomand aici…ai nevoie practic de o sursa de testosteron, si de o mica doza de ceea ce numesc feministele “masculinitate toxica”.
    Nu te schimba in interior. Exprima-ti frustrarea si neputinta prin muzica. S-ar putea sa ramai surprins. Cu totii avem frustrari interioare si solutia acceptata pt un barbat e sa le infunde undeva adanc in el. Si sa nu pomeneasca de ele.
    Condu un tractor, sari cu parasuta, restaureaza o masina veche…..in timp ce plangi la un film in care un catel se pierde de familia lui. Incearca sa fii romantic in timp ce uneori te impui in fata partenerei, chiar pe nedrept. Nu pot intui exact cazul tau, insa incearca sa joci un shooter si atunci cand iti spune ca esti nebarbierit si n-ai facut dus de ieri si ca cineva ar trebui sa duca gunoiul, zi-i ca n-ai timp acum ca joci online cu prietenii. Asta in aceeasi zi in care ii gatesti o cina romantica si o scoti la o plimbare in parc (ideal dupa ce faci dusul ala)…

    Sper sa bem odata o bere….mult noroc si capul sus.
    Viata mai are multe sa iti arate…

    • #202

      Draga Ionut, minunat mesajul tau, iti multumesc frumos! As vrea sa mentionez ca in prima relatie obisnuiam sa sa conduc pentru o buna perioada de timp (partenera era acel gen de femeie pe care o intrebam mereu ce vrea dintre a sau b, mereu raspundea nu stiu, si trebuia eu sa iau decizii pt amandoi). Mi-a placut mereu sa las o femeie libera, sa ii arat masculinitatea prin respect, decenta, eleganta, senzualitate – in a face dragoste cu ea elegant dar pana isi pierde mintile , in a ma descurca in viata si a rezolva probleme, dovedind ca pot sustine o relatie, un cuplu si o familie, ca pot asigura familiei o viata stabila. Am toate astea, atata ca sunt un om bland, nu stiu sa ma bat, nu sunt violent si badaran. …. Mi-as dori sa bem o bere si sa vorbim, nu stiu in ce oras locuiesti, dar ne gandim 🙂

  69. #203

    In urma cu multi ani, am trecut si eu prin chestii asemanatoare…eu eram o bomboana de baiat, dar fugeau fetele de mine de nu se putea…si eu nu intelegeam de ce fug domnule, ca eu si destept si aratos si perspicac doar voiam sa le iubesc si sa le protejez.
    Ceva a fost de partea mea totusi si mi-a iesit in cale la momentul potrivit o persoana care mi-a zis doar atat: Cand o sa incepi sa te simti fericit tu cu tine, fara a mai simti nevoia unei alte persoane sa te “completeze”, atunci ai reusit sa te echilibrezi. Cand esti echilibrat, daca nu incepi sa pozezi in altceva decat ceea ce esti tu, ai sanse sa intemeiezi o relatie de durata. O relatie de succes intre 2 indivizi nu reprezinta o contopire a lor cu tot ceea ce sunt ei ci o apropiere si un respect reciproc pentru ce e si ce inseamna fiecare dintre ei. Nu trebuie sa te schimbi pentru a avea o relatie. Daca o faci, nu esti in relatia buna.
    Asa ca, daca vrei sa schimbi ceva, incepe cu tine. Cand ai fost ultima data fericit cu tine? De ce nu esti? mai taie din chestiile care nu iti plac, si inlocuieste-le cu ce iti place sa faci. Descopera-te. Fa pace cu tine si cu trecutul tau. Mergi la psiholog pentru tratamentul tendintelor narcisiste si al traumelor legate de lipsa validarii tale ca individ in copilarie si adolescenta. Dupa ce te echilibrezi, mai baga o fisa la o relatie. O sa vezi ca o sa fie mult mai bine.
    Oh, si este speranta! Eu sunt casatorit cu femeia vietii mele. Nu e nici cea mai frumoasa, poate nici cea mai smart, poate nici cea mai bogata, nici cea mai ambitioasa. Dar e femeia langa care eu sunt eu, nu am schimbat nimic la mine ca ar fi vrut ea, cel ce sunt acum e rezultatul unei evolutii normale de care sunt extrem de multumit. Avem o fetita impreuna si nu m-as vedea niciodata intr-un alt tablou. Iesi de pe forumuri, renunta la a te hrani din compasiunea altora, echilibreaza-te si o sa fie bine.

    • #204

      Iti multumesc mult pentru asa minunat mesaj. Da, de cand m-am simtit bine ultima oara a trecut ceva, in 2019 a murit tata in timp ce ma blama a doua, dupa o vreme ne-am despartit, am pierdut contractul in America, m-am cuplat cu ultima, decembrie am fost mai linistit, am plecat in America de sud, apoi mi-a dat papucii…deci ar fi o vreme.

  70. #205

    George, nu prea am ce sfaturi directe sa îți dau, dar cred ca ar trebui să iei mai ușor povestea cu ultima iubire, să o treci la un capitol „frumoasă aventură de o iarnă” și să închizi. La cât de puțin timp ați petrecut împreună, sigur nu a apucat nici ea să te cunoască, nici tu pe ea. Cele două divorțuri ale ei (oarecum comparabile cu cele două relații semnificative ale tale) sugerează ceva imaturitate (nu neapărat în sens negativ) și din partea ei. Nu te-a cunoscut nici ca sa te iubeasca cu adevarat (pe tine, nu ideea de iubire), dar nici ca sa iei drept sentinta un eventual raspuns al ei, de care simti ca va depinde viata ta pe viitor. Cert e ca nu ar fi mers, nici tie nu ti-a placut prea mult de ea la inceput, nu uita de asta.

    Oamenii iti spun sa te schimbi – prea mult nu o sa te poti schimba, dar nu te mai stradui sa fii omul perfect, lasa-te cunoscut cu bune si rele, sa te descopere pe parcurs. Altfel la prima dezamagire vor gandi „prea bun ca sa fie adevarat”

  71. #207

    Te invit aici
    Este seara ta
    Doar surprize placute te-asteapta
    Le meriti, le vei avea.
    Te invit aici
    Nu vei regreta
    Este sansa ta …

    Hai, vorbim cu “zana” sa ii gaseasca o fata buna, de pe la ea, din Moldova?

    • #208

      NU de la Iași :))) pana și zâna e de a Iași, ce aveți cu orașul ala, hhhhh

  72. #209

    Fără comentarii despre sensibilul autor aș vrea să observ că a fost tratat cu atâta blândețe…ceva fantastic.
    Îmi imaginez dacă s-ar fi semnat Georgiana și ar fi băgat cu iubirea și arta și lacrimile..cam cum ar fi fost comentariile la “după o lună am vrut copil” și “am plecat pe vapor și el s-a despărțit de mine” sau după 8 ani nu a vrut să mă ia de nevastă. N-o mai spăla nici apa Iordanului.
    Ia să mai fi și zis prin commenturi că o are strâmtă și udă…
    Anyway…mult noroc George
    PS: she gave me the “It’s not you…it’s me? I invented it’s not you…”

  73. #210

    Sa iubesti alta persoana nu inseamna sa o folosesti ca sa iti satisfaci tu o conditionare din sistemul tau limbic, conditionare de care e clar ca nu poti scapa. Ca sa poti scapa de conditionarile pe care le ai, ar trebui sa mergi la un psihoterapeut, pentru ca ai niste probleme. Problemele pe care le ai tu au fost tratate pe larg de Kierkegaard in lucrarile lui despre existentialism. Oricat de grav suna, trebuie sa constientizezi ca suferi psihic si trebuie sa iti tratezi problema. Sa iubesti alta persoana inseamna sa dai dovada de altruism, nu de obsesie. Ai explicat ce vrei tu de la o femeie, vrei copii, vrei senzatiile care vin dintr-o relatie, vrei sa folosesti anumiti stimuli care vin de la cealalta persoana ca sa iti satisfaci nevoile. Asta nu e iubire, ci e o dorinta de a fi satisfacut. Un exemplu concret e cand femeia vrea cariera si barbatul nu o intelege. Nu intelege pentru ca o vrea pentru el, nu pentru ce ar putea sa devina, si atunci femeia devine inca un obiect folosit de barbat pentru a-si satisface nevoile. Vrei sa insemni si sa existi pentru cineva pentru ca nu stii cine esti in lipsa nimanui. De aia ai nevoie de un psihoterapeut – sa intelegi cine esti.

  74. #211

    ce pampalau!!!

  75. #212

    Well, a trecut aproape o lună de la postare. Unde e articolul din presă promis? Un link, să-l citim și noi… 🙂

  76. #213

    @george….buna uite eu sunt o femeie de 37 de ani..singura si cu copil..deci exista si mai rau..si da si eu mi am dorit familie dar n a fost sa fie..inca sper sa fiu si eu iubita la un moment dat
    Ps..cu cat esti mai darnic in iubire cu cat iubesti si te daruiesti cu atat esti luat de fraier si prost si sa va vrea sa profite dupa tine si un urma iubirii imense adresata lui
    Deci e rau dar poate Dumnezeu are alte planuri cu tine..fii bun si OM..si vei gasi o fata cumsecade care sa aprecieze bunul simt si respectul oferit de tine