Unul din motivele pentru care diverși potentați și prostituate ale zilei mă dau în judecată pentru ce scriu este că, dragă doamne, nu am calitatea de jurnalist, deci nu am voie să scriu despre mizeriile pe care le fac respectivii, neavând studii de specialitate. Pentru că se știe, poți scrie despre hoțiile de la primării, precum borduriada nebună din românia, doar dacă ai terminat școala de jurnalism sportiv, altfel trebuie să taci și să accepți cu bucurie furtul, poate poate iese bine, la final.

Iată, am primit o decizie definitivă, în unul din procesele cu hoțomanii de genul acesta. Se pare că, badumtsss, poți fi jurnalist și avea opinii și dacă nu ai terminat facultatea de gen.

Ce să zic, vine bine înștiințarea asta.
Pentru că, acum 12 ani, scriam unul din primele articole de pe arhiblog.ro. De fapt, scriam de minim cu un an înainte, dar în 2006, medicii din constanța mi-au ucis copilul și nu am mai avut putere să scriu sau să fac orice altceva, așa că mi-am închis orice prezență online. După lungi discuții de convingere avute cu blegoo, am decis că e cazul să reiau și să scriu din nou ce am în suflet.

Iată, nu au trebuit decât vreo 12 ani ca să mi se recunoască dreptul de a avea opinii.
Not bad :mrgreen:

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.