Știți că în rromânia nu există chestia aia cu demisia de onoare, nu? Cum a fost la japonezi șeful de la căile ferate, care și-a dat demisia de onoare că întârziaseră trenurile 3 minute în anul acela. Sau la nemți, când fiul nuștiucărui ministru a fost implicat într-un scandal cu drogomani, tatăl și-a dat demisia. Pentru că onoarea sa fusese pătată de mizeriile fiului. Sau când oamenii demisionează din parlament pentru că nu se mai simt reprezentați de un partid, nu sar în altă barcă, plină de oportunități.

La noi, primar cercetat penal? Fii mă serios, până nu se declară vinovat sau nu, aia e. Ministru cercetat penal? Senator implicat în accidente cu morți? Fiu de senatoare face tentativă de crimă? Fiți serioși, până nu e dovedit cu sentință definitivă și executorie stă acolo. Onoare? Hai sictir.

De ce am făcut introducerea asta atât de lungă?
Ca să înțelegeți de ce nimeni nu poate înțelege și accepta că Vali nu mai vrea să scrie pentru că s-a scârbit de mizeriile pe care le fac cei ce sunt reprezentați de seamă ai onlineului Fii mă serios, are el un motiv, sigur nu se lasă, haha, trolling, fiți serioși. De aia. Pentru că onoare nu face parte din vocabularul nostru.
Și nici sila.

Ca să vă scutesc. Nu, eu nu sunt scârbit, sunt mai nouț. Beware, my reign is just begining.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.