Când am cumpărat casa cea mare, venind deja după amenajarea a 2 apartamete și o casă, eram destul de plictisit și sătul de amenajări interioare, așa că că, pentru mine, cel puțin,cumpărarea unei mobile bucătărie a fost ceva foarte simplu. Căutat ce e mai ieftin pentru spațiul meu, culoarea roșu toreador și cam aia a fost.

Nu zic că a fost neapărat o idee proastă, a rezistat 5 ani destul de decent, chiar dacă în acești 5 ani, a fost folosită doar vreo 2, pentru că, în rest, am umblat brambura prin lume. Dar, odată cu apariția prințesei întunericului, a trebuit să facem casa la un standard de decență care să mă facă să îmi placă să intru în bucătărie. Am eu un deal cu nevastă-mea, ea o crește pe Adia, eu fac mâncare sau comand.

Și, de data asta, nu am precupețit nimic la mobila de bucătărie. Prețul nu a fost o problemă decât dacă am considerat eu că se sare o limită pentru că, vezi doamne, ai auzit de celebrul mine, ci am vrut să am, la modul direct, cea mai bună chestie în banii și spațiul alocat.

Vă spun, nu se compară, cât de bine te simți în bucătărie, atunci când ai mobila pe care ți-ai dorit-o și pe care ai ales-o, când toate troacele sunt exact acolo unde ți-ai imaginat că o să fie. Sau când răcnește nevastă-ta la tine că ai lăsat degețele pe MDF-ul ei prețios, dragă doamne.

Concluzia, de fapt, este să puneți pasiune când vă alegeți lucrurile pentru casă, nu doar prețul să fie considerentul principal. Pentru că acolo vă petreceți majoritatea timpului liber și vreți să vă simțiți bine printre lucrurile voastre.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.