Scris de Robert Agachi

-Alo!Alo!Casa Moise?
    -Alo!Da, domnișoară.
    -Așteptați vă rog să va fac legătura ,că vă caută Dumnezeu dar acum e pe linia cealaltă cu Noe…
    -Da’ durează mult domniță, că e tarziu și as vrea să dorm, că mâine tre’ să mă duc iar cu sindicatul peste Faraon să ne crească salariul minim că nu se mai poate?! Pe Noe îl știu eu cum se intinde la povești, mare lucru mai are și el de făcut, să construiasca o arca…
    – Imediat, imediat, până atunci vă bag niște muzică ,dacă vreți, sau vă zic oferta Oriflame. Oricum să știți că pentru imbunatatirea serviciilor noastre, convorbirea s-ar putea să fie înregistrată.
    -Mbine, aștept…puneți niște muzică…
            Din receptor se aude ultimul hit “Isus feat. Iuda- De ce mă minți?” Moise fredonează :
     “De ce mă minți, de ce mă minți?
      Că ai primit treizeci de-arginți”
    -Alo, ce faci băi Moise?
    -Bine Doamne, uite asteptam…
    -Da băi scuze, m-am certat o grămadă cu Noe că voia să pună motor la arcă. Cine dracu’ a mai văzut arcă cu motor?
    -Ei, na , era spart că am fost ieri pe la el și cre’că de la lacul ăla cu care dădea pe scânduri sau ceva….L-a luat de cap.
    -Băi uite de ce te-am sunat, maine tre’ sa vii pe munte să-ți dau niste porunci, le-am scris pe trei pietre, cate cinci,deci cinșpe, să vii să le iei.
    -Hai Doamne da’ nu poți sa mi le dictezi acum, sa le scriu, ma duc dupa pix..
    -Băi Moise, de ce ești bulangiu? Te rog și eu ceva…Cand ți-am dat toiagul ăla șmecher cum a fost? Când zicea lumea, ia uitați la Moise ce ciumeg e, cum desparte el apa în două cu toiagul?
    -Bine, vin. Da’ de ce pe munte?
    -Peste mii de ani așa o sa aiba impact povestea, pe munte, in varf, nori, vant, zapada, sacrificiul lui Moise, truda, osteneală, epuizare. Altfel ce mare cacat era? Că s-a trezit Moise într-o dimineață și le-a găsit în ogradă, pe prispă?
    -Mda, bine, vin.
    -Hai te-am pupat și vezi că te-am sunat cu taxă inversă că iar mi-a furat ăla mic portofelul, i-am trimis vorbă și a zis că vine mai târziu, mai stă că tre’ să-i dea șeptarii…Și-a băgat dracu’ coada iar!
        A doua zi, ostenit după trei ore de urcat, Moise primește cele 15 porunci. Scrise pe plăci de granit. Grele… Nu mai cărase atat de cand cu teracota, de-și făcuse sobă, că-l rupeau ăia de la gaz la factura cu consumu’ la centrală. Mai avea și doua vertebre tasate.Își privi adidașii, talpa adiprene, ușurei, cam nepotriviți pentru munte, dar urcase sprinten, zici că era Gabi Szabo la cum ii fâlfâia barba. Acu’ la coborâre, cam nasol. De ce îi era frică nu  scapă. Moise alunecă pe o floare-de-colț și se intinse pe jos cu plăcile imprăștiate în toate părțile. Una dintre ele se făcu bucăți-bucățele, ca dragostea mândrelor mele…Mai avea doar zece porunci:
    -Ia mai dă-i în plm, le duc numa’ zece, că ș-așa n-or să le respecte nici pe astea!
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.