superman batran

Foarte multe reacții la filmul de aici. Reacții normale sau virulente, unele proslăvesc violența, altele o blamează, unii îi scuipă pe bătrâni, alții pe fumătoare.

În primul rând, să ne înțelegem. Faptul că mizeria aia de țigară electronică nu degajă fum nu înseamnă automat că nu are nicotină. Oamenii nu vor efectul nociv al nicotinei asupra lor, nu se plâng de fumul în sine. Altfel nu am avea o nație de grataragii, ci una de somon la dry cooker. Deși, fie vorba între noi, posibil ca fumul obținut din arderea bruscă a grăsimilor pe cărbunii încinși, să fie mai cancerigen decât nicotina.

Așa că gestul de a fuma într-un mijloc de transport în comun e de porc, oricum ai lua-o. Ești în societate și respecți regulile ei. Nu vrei să faci parte din societate, renunța la beneficiile ei, renunță la salarii, educație, asigurări, protecție și restul și mergi pe o insulă unde să poți fi liber. Nimeni nu te reține. Libertatea ta se termină acolo unde îmi încalci libertatea mea. Iar libertatea mea include și faptul că eu nu vreau să îți inspir ție otrava pe care o inhalezi.

Un alt punct de vedere e că oamenii sunt violenți cu femeile, altfel, dacă sunt țigani scandalagii, nimeni nu spune nimic.
În general, opiniile acestea sunt emise de către niște șoricei de tastatură, genii IT cărora le dau lacrimile de emoție dacă îl văd pe Mircea Badea că își încordează bicepșii brumați de ani și de efort. Oameni care nu au dat un pumn în viața lor și, ce e mai important, nu au primit un pumn. Decât, cel mult, un șut în fund, din fugă, că altfel nu a reușit nimeni să îi ajungă.

Știți ce pățesc eroii?
În general mor sau sunt pedepsiți. Vă mai amintiți de tipul din Brașov care a vrut să oprească un jaf armat la o casă de schimb valutar, parcă, și a luat un glonte în țeastă? Anul ăsta îi crește noua serie de ghiocei 2015 pe mormânt. Probabil familia sa e foarte fericită și mândră că tatăl lor a fost un erou adevărat și a murit pentru dreptate. Și pentru banii, de altfel asigurați, ai altora.

Dar pe tipul care a încercat să oprească un jaf pe stradă, din Suceava parcă și, în timpul bătăii generalizate de a urmat, i-a dat un pumn unui din agresori, iar tipul a căzut cu capul de bordură și a murit? Am impresia că eroul nostru încă nu a ieșit de la închisoare, unde își ispășește pedeapsa pentru omor din culpă.
Dar ce erou a fost..

Și, de fapt subiectul, pensionarii bătăuși și scandalagii.
Toți blamăm pensionarii. Cei ce ne-au adus în situația de față, cei ce nu au reușit să scape de Iliescu și nici nu au vrut, masă de manevră pentru Ponta, Băsescu și gălețile lor și tot așa.

Poate dacă ne-am aduce la ce umilințe sunt supuși zilnic bătrânii româniei, i-am privi mai indulgent. Poate că, dacă ne-am aminti că au muncit o viață și acum trăiesc din pensii mizerabile, cu bani pe care mulți dintre voi îi spargeți într-o seară într-un club, ei trăiesc o lună. Poate că dacă ne-am aminti ce tratamente primesc în spitale și cum, în ultimul lor ceas, în loc să li se ofere tratamente paleative, sunt trimiși acasă, să moară în chinuri, dar în sânul familiei. Poate dacă ne-am aminti că acei pensionari nu sunt alți oameni decât adulții ce au fost, oameni în putere, oameni muncitori, oameni care au iubit, au râs și au plâns, oameni care au decis destinele altor oameni, oameni care acum văd cum li se scurge puterea din trupuri și cum firul vieții devine mai scurt cu fiece clipă ce trece pe lângă ei.

Poate așa i-am înțelege mai bine. Poate așa i-am privi cu mai multă indulgență și cu mai mult respect. Sunt oamenii ce vor pleca definitiv dintre noi.

Poate ar trebui să le dăm niște ultime zile mai bune, altele decât diprețul și intoleranța noastră.
Poate.

Foto