Cumva, ne e foarte ușor să înjurăm hotelurile și restaurantele. În primul rând pentru că ne e la îndemână, fiecare și-o fură, cât poate de des, de la ceva de genul acesta, așa că e cel mai ușor să empatizezi cu cineva care strigă Huo HORECA! Adică, de exemplu, eu, de când a început carantina în București, am fost de 2 ori la restaurante, de 2 ori chelnerițele mi-au zis că mă cred că am certificat verde. Zici că voiam să le arăt talonul de pensie, nu altceva. Dar divaghez.

M-am gândit că poate ați putea citi și punctul de vedere al bucătarilor din restaurante și cum ne privesc ei, când aberăm prin săli de mese.
Primul este articolul scris de Adi Hădean, articol pe care probabil l-ați citit mai mulți, pentru că l-a furat toată presa din românia și a făcut știre din el. Pe Adi îl știu de când îmi făcea pâine unsă cu jumări pisate, presărată cu peștișori de ceapă, într-un local din Cluj, am uitat cum se numea. Omul ăsta muncește enorm. Nu știu pe nimeni care să muncească ÎN HALUL ĂSTA, cum o face el. Îi place ce face și a muncit ca un demon să ajungă aici.

Celălalt e scris de către Ileana Braniște, pe care o știu de mai puțin timp și doar din online. Dar e o părere interesantă și sunt destul de sigur că nu a prea fost răspândită.

Citiți și discutați, că e o discuție interesantă pe tema asta.