Observaţi? E plin pe Twitter de acţiuni umanitare. Cutare copil e bolnav de leucemie. Cutare copil are cancer. Cutare copil are nuştiuce. Oameni care au ajuns cu cuţitul la os şi încearcă să îşi salveze oamenii dragi.

Care e rezultatul?
Plin twitterul de ReTwittturi. Toţi preiau mesajul şi îl dau mai departe. După care se spală pe mâini mulţumiţi, zicând „Diseară pot să dorm liniştit, am făcut ceva pentru un copil amărât…

NU, NU AŢI FĂCUT NIMIC PENTRU EL!

Dacă făceaţi ceva, aţi fi pus mâna pe card şi aţi fi transferat măcar 1 dolar în contul acelui copil. Dar nu aţi făcut-o, aţi dat click pe Tweetdeck şi aţi dat ReTweet. ATÂT. Nu a ajutat pe nimeni Retweetul vostru, ci doar a ajutat conştiinţa voastră să se simtă linistită şi împlinită, că a mai făcut o faptă bună pe ziua de azi.

Şi da, în fiecare zi dacă aţi da 1 dolar unui copil de ăsta, sunt SIGUR că nu aţi sărăci.
Dar nu-i aşa că iese mai ieftin doar cu un click?

La această concluzie am ajuns după o discuţie cu Andrei Crivăţ.