Nu am vrut să pedalez prea mult pe subiectul morții fostei regine a Angliei. În primul rând, behăie atâtea doamne românce pe subiect, încât nu mai ai loc de ele, 100% din timp pe BBC, umede de ce transmisiune incredibilă, umede de politețea și bunul simț, umede de toate. Inclusiv de la cimpoaie.

A murit o femeie care și-a pus amprenta asupra secolului 20 și, pentru multă vreme, nimeni nu se va putea ridica la înălțimea ei sau la standardele pe care le-a fixat prin însăși simpla sa prezență. Majoritatea celor ce trăiesc azi pe planetă s-au născut când ea era deja regină și miliarde au murit știind că regină este tot Elisabeth.

Îmi pare rău de moartea ei, indiferent de vârsta avută. Era un personaj cu care m-am născut și despre care nu am crezut vreodată că va dispărea, asemenea unui personaj de basm sau de film. Azi, mai mult decât în alte zile, este o zi tristă pentru mine.

Drum bun, Elisabeth!

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.