Consiliul Național al Cinematografiei împroașcă anual cu milioane de lei în realizatorii rromâni de filme. Anul ăsta spuma a luat-o filmul cu sperma melcoasă a lui Tudor Giurgiu, adică 1.635.000 lei. Din care lei s-a scos filmul care rupe sălile de cinema din rromânia. Sigur, e vorba de cultură, nu avem nevoie de rezultate, nu? Cultura spermei la locul de muncă.

În rest, când ați văzut ultima oară un film polițist rromânesc? Sau un film de acțiune rromânesc? Sau un film istoric rromânesc, dar care să nu fie făcut de Sergiu Nicolaescu și să aibă subiect regalitatea?
Vă zic eu, niciodată. Sau poate vă amintiți de Băieți buni, cu Cabral și Dragoș Bucur. Desigur, ei nu aveau sponsorizare CNC, era făcut pe banii proteveului.

Cinematografia rromânească e prea ocupată să se cace pe ea cu filme anoste și anodine, dar cu bugete demne de hollywood, pe care le desemnează drept filme necesare, de cultură. Eventual multe subiecte despre comunism, în care băgăm orice, de la avorturi cu foarfece până la dragoni verzi, oricum, crede toată lumea, doar e comunism. Pe nimeni nu interesează ce bani se scot în cinemauri, pentru că producătorii iau bani de la stat, își fac bugetul și cam aia e. Ne-am făcut datoria, am luptat pentru țară.

Măcar au închis tvr cultural, tot e ceva. Acum aștept să scoată subvențiile pentru filme și teatre. Pentru că am ajuns să avem o cultură identică cu țara. Leneșă, sictirită, nepăsătoare. Spectacole de teatru cu 10 spectatori, în care Julieta e îmbrăcată în salopetă și înjură de mamă. Cui îi pasă că nu se uită nimeni, banii vin oricum de la stat. Iar noi facem cultură.