Când mori la spital, nu răspunde nimeni

Adica medicul Iuliana Apăvăloaie din Vaslui e un doctor ucigas? Ce cauta medicul Iuliana Apăvăloaie la Obstetrică-Ginecologie in Vaslui?

Bunica mea a fost internata in spital de urgenta din cauza unor fibrilatii la inima, diabet si faptul ca plamanii nu i se mai oxigenau, saptamana asta … Am ajuns cat de repede am putut la spital si am stat la receptia spitalului 10 minute pana sa ma bage cineva in seama si sa imi spuna ce are. In loc sa imi zica daca e bine, ce i se intampla si restul, imi puneau intrebari legate de cine sunt, sa arat buletinul, daca cred sau stiu ce bunuri mai avea la ea in timpul urgentei, de parca rahaturile astea si porcariile astea contau penntru mine.
Intr-un final se indupleca un medic de garda sa imi spuna ce a avut bunica mea, ca ii vor face analizele, niste ekg-uri si ca deocamdata e stabilizata in camera de resuscitare.
Am stat acolo toata noaptea, ca nu stiam daca o sa o iau acasa sau o sa trebuiasca sa o internez, am fost sanatoasa toata viata mea, parinti sanatosi, daca merg la medic merg la privat, eram ca picata din luna, nu mai fusesem tratata cu asemenea indiferenta +sictir vreodata in viata mea si plangeam de nervi si de frica.
Cat am stat acolo a fost adus un domn cu traumatism cranian, era de 6 ORE, 6 ORE, 6OREEEE la rand sa fie adus in spital, din Dambovita acolo. Medicu de garda a reactionat printr-o gluma proasta, nesarata si de taran infect. A, asta e ala de-i asa de 6 ore, ca e din Dambovita, ha ha. Nu-mi venea sa cred, pentru prima data in viata mea m-am simtit atat de inutila, neputincioasa, efectiv degeaba, nu aveam ce sa fac.
Omul ala parea mort. Nu ma pricep la medicina, dar pentru mine parea mort. Era vinetiu, capul lui arata lovit rau, nu mai misca, nu se vedea respirand, ii dureau in cot pe medici.
A fost adusa o fata inconstienta, bauta si drogata, dintr-un club rock. Fata mov in cap, adusa in brate, rockerita. Medicii, asistentii si brancardierii sau ce sunt aia, se apucasera la glume. Ca fata are nu stiu cate inele si piercinguri si trebuie sa i le scoata, apoi radeau de numele clubului , surubelnita, bormasina… Mistouri de retardati cand un om e inconstient si in stare grava.
Apoi, cireasa de pe tort, astia care erau veniti la urgente si erau inconstienti, ala aproape mort au fost lasati in saloane, in diferite camere pentru ca la urgente veneau persoane cu alergii ” mi s-a umflat aici la mana si ma doare”, bagau banii in halat si erau tratati, in timp ce aia aproape morti erau lasati acolo.
Bum, m-a traznit o idee. Daca vreau ca bunica mea sa traiasca, sa fie in regula, sa se ocupe cineva de ea, trebuie sa invat sa bag si eu in halat. Abia atunci mi-am dat seama de unde sictirul.
M-am descurcat, am pus acolo si acolo si acolo, de parca eram capiata si disperata de viata. Ah, vine unu din ei si-mi zice c-o pot vedea, se prind ei ca o sa dau cat e nevoie daca de asta depinde viata bunicii mele, coboara cardioloaga de pe sectie, desigur, de nicaieri imi gaseste un pat ca sa o interneze. Imi zice ce sa-i aduc, ce are, ca va fi nevoie de ekg-uri, ca fibrilatii, tahicardie, plamani neoxigenati, un posibil diabet, stres, etc. Deja toata lumea devenise mai prietenoasa.
O vad, ma asigur ca e bine, plang pana de dimineata la 6 , ma pregatesc acasa cu tot ce-i trebuie cautat, imbracaminte, mancare de dieta, talonul de pensie, bani si cardul de sanatate.
O caut, cu mainile vinete, umflate, ca asistentele se grabesc sa-ti ia sange, se grabesc sa puna perfuziile , se grabesc sa termine cu astia fara bani, ca sa stea sa-i cocoloseasca pe aia cu bani. Imi zice bunica ca masca de oxigen era prea mare pentru nasul ei, ca i-au adus alta pe salvare si ca o sufocau, turtindu-i nasu, ca isi doreau sa fie compacta. Ca nemaiputand sa respire si cardiograma aratand un puls din ce in ce mai slab, cu toata forta le-a departat mainile in sala de resuscitare si plangand le-a zis ca o omoara.
Mi-a zis razand amar ca unu dintre asistenti i-a zis ” oricum mori”.
Nu am stiut cum sa reactionez, deja trecusem de partea asta cu salvarea, urgenta si medicul de garda, am zis ca trebuie sa uit si sa iert, ca nu am ce sa fac si ca bine ca e pe etaj, internata, ca acum au grija de ea.
Evident, la orele de vizita, intre 3-5, cu hartiile schimbate pentru fiecare , indesat bani in halat fiecaruia si intrebat despre starea bunicii. Acum nu ii mai iau sange spargandu-i venele, au grija de ea, ii schimba cand trebuie perfuziile si ii pun bandaje curate. Ma intampina cu un zambet fals si care in adancul sufletului meu ma dezgusta, ma dezgusta intru totul si imi provoaca scarba, ma face sa realizez cat de josnici sunt atat de MULTI oameni.
In prima noapte de internare a dormit neinvelita, pentru ca niciuna dintre asistente nu s-au dus sa o ajute, desi le-a strigat. Avea ambele maini cu perfuzii si ii era frig. In prima dimineata a plans de foame. La vizita poti merge doar dupa ora 3.
I-au facut toate analizele, e pusa pe picioare, se simte mai bine, saptamana viitoare o iau acasa, are tratament de urmat si de lasat in pace stresul, insa pe mine toata patania asta m-a marcat/maturizat si m-a facut sa-mi promit ca nu o sa ajung in situatia asta, in Romania.
Pe coridorul spitalelor sunt batrani care miros a urina, neschimbati, nespalati, fara bani ca sa-si plateasca pampersii, oamenii trec pe langa ei si le ofera cate-un covrig la care vezi ca le sticlesc ochii.
Pur si simplu, sunt marcata de tot ce s-a intamplat , nu dorm de cateva zile si-am plans de n-am mai avut lacrimi. Efectiv, aveam impresia ca mie n-o sa mi se intample asta vreodata si vazuta in situatia asta, am incercat sa ma descurc cat s-a putut de bine, insa am avut de-a face cu animale, nu cu oameni.

Meanwhile, tot în Vaslui:
m.adevarul.ro/locale/vaslui/doctor-pacienta-Ti-a-placut-fi-vii-sate-ragi-vaca-spital-marturii-cutremuratoare-dosarul-medicilor-umileau-pacientele-sarace-1_568fa01d37115986c6447e99/index.html