Văd campionatele mondiale din 1990, fără excepție, la fiecare 4 ani. Da, pe vremea când mulți dintre voi erați doar o sclipire în ochii părinților voștri, sau o sclipire în ochii taților și o batistă de cloroform în ochii mamelor, eu mă uitam la campionatul mondial de fotbal. Nu am ratat nicio ediție, absolut niciuna. La una din ele, cea din 2002, am anunțat că sunt suspect de hepatită și am avut concediu medical timp de o lună, ca să văd toate meciurile.

Până în 2018. Când am urmărit cel mai urât campionat din istorie. Coincidental, și cel mai profitabil pentru FIFA, tot din istorie. Venituri de alea de până și Putin e invidios pe ele. Fotbaliști în jurul cărora se învârt sume de sute de milioane de dolari, la propriu. Și cel mai prost fotbal din istorie, de fapt, cea mai mare lipsă de fotbal din istorie.

Toate meciurile m-au făcut să regret catenaccioul jucat de Italia din anii 90. Pentru că aia era știință a jocului și un spectacol în sine, venit tocmai din vremurile lui Helenio Herrera. Bambiliciul stupid jucat anul acesta în rusia nu a fost decât un amestec de vedete plictisite, care râgâie verdele dolarilor și jucători simpli cărora le era frică să își asume vreo responsabilitate.

Cred că 3/4 din meciuri le-am văzut cu o singură ureche, în timp ce mă dădeam pe telefon sau îmi făceam treburile. Pur și simplu nu era nimic de văzut, nimic care să te atragă, niciun fel de joc sau de vedetă reală, care să te ridice din scaun. Îl mai ține minte cineva pe Higuita? Mă gândeam eu.

Franța a fost o echipă de rahat. Simplu. Și a terminat ca o echipă de rahat, nu a jucat nimic, nu au avut șuturi pe poartă, nimic. Primul gol din finală, simulare. Dar nu mă interesează să comentez finala, nu e relevant.

Un campionat mondial slab și încărcat de bani. Un festin al unor oameni care habar nu au ce valoare mai au banii, la masa unora care fabrică, fizic, bani. Scârbos și complet nerealist.

Nu știu de ce, dar e foarte posibil să fie ultimul campionat mondial de fotbal pe care îl voi mai privi. Dacă mai trăiesc, peste 4 ani, o să fiu ocupat cu orice altceva decât mizeria asta.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.