Acum vreun an am vândut unul din apartamentele din Pantelimon. Famelie mare, renumerație mică, cititorii uită să mai susțină bloggerul preferat apasând pe linkul de sub postare sau, doamne ferește, Patreon așa că na, nu ai bani, schimbi 100 de euro.

După ce am făcut vreo 5 sau 6 cereri scrise de încheiere a contractului, după zeci de mailuri schimbate cu cei de la suport, astăzi am primit, iarăși, factura lunară de la Digi.

Efectiv e ca o luptă surdă cu un lighean de apă. RDS e ligheanul de apă, eu sunt luptătorul care încearcă să îl înfrângă. Mailurile vin cu regularitate, mă anunță că sunt datornic, că am recuperatorii după mine. Eu având, în cel mai clar mod, decizie de închidere a contractului, în casa aia stă un nene bine mersi încă din 2022, dar…

Să ne înțelegem, mi se rupe masiv de oboselile astea, cum am același tip de fractură la băieții ăia șmenari de la Tinmar, care îmi mai trimit, din când în când, câte o factură de regularizare, deși le-am încheiat contractul din decembrie.

Dar mă gândesc, în general, câte resurse risipite aiurea, resurse care se regăsesc, la final, în factura clienților, pentru că vă dați, sper, seama că nu sunt singurul care pățește așa ceva.
Doamne ce dor mi-e de doamna Mihaela de la RDS, cea care mă ajuta cu chestii când aveam nevoie. Din păcate, nu mai lucrează la ei, iar eu sunt singur împotriva tuturor.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.