Post telegrafic, scris de pe telefon. Suntem in hunedoara, bem în nesimţire, cât mai putem, că după aia Sebi se însoară şi cine ştie dacă o să mai aibă voie.

Stiu că vă e dor de mine, şi mie mi-e dor de voi. Dar aşa, cu-atât mai dulce va fi reîntâlnirea.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.