Am văzut ieri, pe Netflix, cred, ultimul film al Juliei Roberts, cu Matahala Ali sau cum îi zice neneului ăla care chiar joacă mișto, spre deosebire de Denzel, Leave the world behind. E interesant, unele logical gaps, merită să îl vedeți, măcar pentru actori și pentru că e produs de familia Obama. Oricum, nu am înțeles ce mm voiau căprioarele alea de la ei, dar asta e, atâta pot.

Anyway, una din replicile Juliei Roberts (cumva, am un dar neprețuit. Când văd o femeie, îmi pot imagina cu exactitate cum va arăta la bătrânețe. Iar Julia Roberts arată exact cum mi-am imaginat că va arăta, atunci când era tânără și trăgea de Erin Brocovich.) este I hate people. Și, doamne, cât mă identific cu această replică. Și cu explicația ei, cu faptul că lucrează într-o agenție de publicitate și acolo a învățat să citească oamenii, ca să îi poată minți. Doamne, cât pot să urăsc oamenii, umanitatea și cât de mult am nevoie de bula asta de liniște și siguranță pe care am muncit să o construiesc.

M-a triggeruit postarea asta, trimisă pe mess de un cititor.
Cât de animal creștin-ortodox iubitor de familie tradițională să fii încât să arunci să moară niște pui de câine, doar pentru că tu ești un gunoi și nu ți-ai castrat cățeaua și nu doar că nu ai castrat-o, dar nici nu o păzești. Cât de simplu e. Fată, arunci puii la moarte în pădure, mergem mai departe, the way of life. După care mergem la biserică, spunem o rugăciune, ne iubim femeia doar marți și jos, cu împreunări misionare, ne batem copiii pentru că unde dă tata crește și dumnezeu apropă.

Doamne, cât de mult urăsc oamenii. Dacă le-ai spune că sunt câini, le-ai face un compliment.

www.facebook.com/alexandra.sofronia/posts/pfbid026QozEdfVFuAmHHSPnwavAhWdPUrAYCQJ2ZjqozmZdx345nZT2h4nGG3g58SexBtml

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.