Am, de când mă știu, niște bube netede pe scoarța cerebrală. După cum urmează.
De când mă știu îmi place să cânt din dinți. Clănțăn din dinți și, modificând forma obrajilor, fac și o linie melodică. Același lucru îl obțin și plescăind din limbă.

Îmi ronțăi mucoasa din gură. Buze, în spatele buzelor, obraji, tot ce poate fi atins de dinți, e ronțăit. Același lucru îl fac și cu barba. Din când în când, trebuie să o tund, pentru că devine inegală, de la ronțăit.

Îmi rod pielițele din jurul unghiilor. Până mă doare și îmi dă sângele. Mă opresc doar dupe ce se instalează dulcea durere și caut hârtie igienică pentru a opri sângele. Mi-a dat vagul meu amic Chirilă chestia asta, care mă mai ajută să le egalizeze, dar uit de ea.

Nu suport să am barba nici măcar cu un fir inegală. Dacă mă uit în oglindă și e vreun smoc cu 0.5 microni mai mare, zbang, foarfeca și tăiem. În general, nu suport să dețin, am, port lucruri care nu sunt simetrice. I cant, I wount.

Voi? Sau sunt singurul cu nesănătate la creier

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur