Contul meu
Bună Arhi, îmi cer scuze că deranjez dar … aș dori o opinie.
Am o prietenă, 27 de ani de căsnicei, 66 de ani acum. Soțul a murit în urmă cu 3 ani. Nu aveau procură notarială precum că supraviețuitorul moștenește tot. Nu au avut copii și, prin urmare, fratele defunctului s-a trezit că are pretenții la moștenire pentru că ghici ce? Codul civil prin articolulul 972 îi dă dreptul la jumătate. Acum 2 ani s-a ajuns în tribunal unde s-au cerut expertize, martori, etc … au fost 5-6 înfățișări. Nu pot să spun câte porcării s-au spus despre ea, demontate de avocați, una dintre ele era că a avut 3 copii, că veneau copii în fața porții și plângeau iar ea nu le dăddea drumul. Acum, ce bărbat ar fi stat cu o femeie 27 de ani și să nu știe că ea a avut 3 copii? Și nu vorbim de un papleacă, dar și papleacă să fi fost și tot n-ai fi avut cum timp de 27 de ani. În fine, au fost multe porcării demontate cum am zis doar că … Șoc și groază când vine verdictul (după 2 amânări) fratele defunctului are dreptul la jumătate din tot. Inclusiv din niște bani strânși, din drepturi de autor (astea nu sunt cine știe ce) conform codului civil art.972. (nu-l pun aici că e prea lung cine dorește îl poate consulta din alte surse)
Acum, ce nu înțeleg eu este de ce procesul a durat aproape 2 ani, de ce s-au cerut expertize și martori, de ce s-a lungit (prilej de cheltuieli de judecată) prin cele 5-6 amânări când verdictul ăsta putea fi dat după prima înfățisare?
Mă gândeam la justiția noastră. După 27 de ani de muncă într-o căsnice și în casă te trezești că trebuie să faci jumătate cu un frate cu care n-ai avut prea multe în comun de-a lungul ăstora 27 de ani. Și hai că prietena asta e un caz fericit, că stă la curte într-o zonă bună care îi permite și dacă pierde să își ia un apartament și să rămână și cu ceva pentru bătrânețe, dar? Dacă stătea intr-un apartament de 40-50 de mii de euro? Ce făcea? Probabil că vindea, stătea cu chirie cât putea și … pe urmă? Că legea nu prevede finețuri de-astea.
Bine, ea va face recurs dar … pentru că modificarea codului civil nu este o procedură simplă dacă aș avea nevoie de semnături pentru o astfel de modificare m-ați ajuta?
Înțeleg, cumva prevederile codului civil, art 972 dacă am avea în vedere o căsnice de sub 5 ani, să zicem, că acolo nu a fost timp pentru investitții majore, desi e discutabil și asta, dar după cel puțin 20 de ani căsnicie mi se pare nedrept ca pentru simplul fapt că nu am avut copii rudele să mă poată spolia.
Așa cum spune Arhi, justiția pe care o apărăm ….
NOU
Altfel mă uit acum la fratele soției
NOU
S-a descurcat.
NOU
Din păcate pentru prietena dumneavoastră, hotărârea instantei este corecta. Și la fel va fi și la apel, dacă introduce. Soții ar fi trebuit sa facă testamente în timpul.vietii ca să își protejeze agoniseala. Nu procura ci testament. Frații nu sunt moștenitori rezervatari, deci dacă defunctul lasă prin testament partea sa soției, fratele nu mai venea la moștenire. Sunt multe cupluri fără copii în situația aceasta și nu toți au pe cineva care sa le spună ca testamentul e salvarea lor. Indiferent cati ani de căsnicie ai, în lipsa copiilor si/sau a părinților supraviețuitori (moștenitori rezervatari), vii la moștenire cu fratii/nepotii/verii defunctului dacă nu ai testament. Anul trecut am întâlnit un caz asemănător, dar cu testament. Soția supraviețuitoare a tras o spaima cumplita când rudele i-au spus ca trebuie sa împartă cu ele partea soțului decedat. Însă când a spus ca are testament s-au potolit rudele de tot (și din a o ajuta și din a cere parte din bunuri).
NOU
Ce te faci daca cei doi au stat neintrerupt in dulce concubinaj 25 de ani in aceeasi casa,au trait prractic ca niste soti, nu au facut nici un act, au copii si intr-o buna (rea de fapt) zi unul dintre ei moare pentru ca asa se intampla tuturor? atunci sa vezi scandal si rude pe care nu le mai stia nimeni avand pretentii la o felie
NOU
cum ar zice cineva, ghinion. dar vezi ca zice filip mai sus ca nu ai nevoie de acte pentru iubire
NOU
Now that sucks.
Ca soție supraviețuitoare, ea nu ar avea dreptul la ce i-ar fi revenit soțului după moartea fratelui? Dacă e să fie circ, să fie până la capăt.
NOU
Nu, n-ar fi avut dreptul, pentru că nu există niciun grad de rudenie între ea și cumnatu-său. Și așa este corect să fie. La fel cum este corectă și hotărârea instanței.
NOU
Daca murea fratele primul, sotul mostenea pe frate si dupa moartea sotului. ea il mostenea pe sot inclusiv ce a primit de la cumnat.
NOU
dacă fratele are copii, nu
NOU
Cum zice un cunoscut, care nu mai sta cu nevasta: ,,e mare pacat sa-ti footi nevasta, ca ti-e ruda”!
NOU
Deja in timpul casniciei cotele erau 50-50, acum ca decedat sotul, sotia e 50-50 cu fratele sotului? Wtf?? Trebuie sa mai fie ceva acolo, imposibil o asemenea sentiinta.
NOU
Nu e 50-50. Dar e corecta sentința. Fratele este moștenitori, alături de soția supraviețuitoare. Este un principiu vechi de…cam 1500 de ani. Vine din dreptul roman, și spune ca rudenia de sânge este temeiul succesiunii. Fratele ca ruda de sânge a defunctului are drept la moștenire. Însă nu este mostenitor rezervatar, deci ar fi fost ușor sa fie exclus dacă în timpul vieții defunctul ar fi făcut testament în favoarea soției (și soția la fel). Instrumentul de protecție exista în dreptul nostru civil – testamentul. Însă, din păcate, oamenii fug de el sau il ignora. Nu se gândesc în timpul vieții ca trebuie sa își protejeze sotul/soția după decesul lor. Din.pacate.
NOU
De ce sa fie imposibil? Sotul si fratii mostenitori au drepturi egale. Daca erau 2 frati aia luau mai mult chiar decat sotia. Mai frumos e ca si daca avea testament nu putea sa reduca cu mai mult de jumatate cota legala. Deci daca sa zicem cota legala e de 50%, prin testament tu nu poti dezmosteni complet, ci doar pana la 25% (bine, tu poti face testamentul cum vrei, doar ca poate fi atacat si se duce mostenirea pana la 25%).
NOU
Poate crezi ca fratele mostenste toata partea defunctului (adica 50% din total), nu, mosteneste doar 50% (adica 25% din total, daca sa zicem totul era 50/50 inainte). Dar daca de exemplu ei stau in casa parinteasca (care era 100% la defunct), dupa deces devine 50/50 cu sotia. Ceea ce e normal, ca daca e casa dobanidita prin donatie de la parinti, de ce nu ar avea dreptul si fratele celalalt.
NOU
din ce stiu eu, de la firul ierbii, participand activ la chestii de genul, dupa moartea sotului, partea sotiei este 50%, dupa care restul de 50% se impart egal intre mostenitori, adica fratele trebuia sa ia 25% din tot.
NOU
Este o greseala sau o omisiune in postarea initiala.
Sotul si sotia sunt proprietari egali:
– sotia ramane cu partea ei, de 50% + 50% din partea sotului – adica 75% din total;
– fratele primeste 50% din partea sotului – adica 25% din total.
Sotul era unic proprietar:
– sotia primeste 50% din total;
– fratele primeste 50% din total.
Mi se par corecte prevederile actuale din Codul Civil.
Aici inteleg ca a fost o eroare, persoanele respective nestiind ca fratele defunctului are dreptul la mostenire. Dar in general, daca unul dintre soti vrea sa lase intreaga avere celuilalt, este suficienta o vizita la notar.
NOU
da, daca nu sunt jumi juma, plm. in mod normal, romanii sunt in devalmasie, nu stiu cum au fost ei doar sotul proprietar
NOU
Cetin, pai cazul cel mai des intalnit e cel in care unul din soti ramane in casa parinteasca deci este proprietar 100% (sau a cumparat casa inainte de casatorie). Celalalt se muta la respectivul, traieste toata viata acolo, dar daca moare primul toti fratii supravietuitori au drept la parte din casa. Sigur ca se pot aduce argumente cu bani bagati in casa in curusl vietii, etc, dar pana la urma oricum fratii o sa mosteneasca “ceva”. Plus ca problema nu e daca e 50/50 sau 75/25 sau alta impartire. Problema e ca daca nu se inteleg, de cele mai multe ori se ajunge la vandut casa, pentru ca exista o gramada de prevederi ca sa poti imparti casa/apt pe procente, si deci fratele poate forta vanzarea.
NOU
@Boris, sotul care este proprietar poate face oricand act de mostenire in favoarea celuilalt sot si astfel fratii nu mai au niciun drept.
Singura problema este ca multi nu se gandesc la aceste potentiale probleme in timpul vietii.
NOU
”nu stiu cum au fost ei doar sotul proprietar”
”27 de ani de căsnicei, 66 de ani acum”
probabil imobilul a fost dobandit inaintea casatoriei la 39 de ani.
NOU
Soțul era proprietar. Este o moștenire de la tatăl sau. Ca ei au fost frați după mama. Si da a fost moștenirea in timpul căsniciei. Când au luat casa în primire era o casa veche cu pământ pe jos. Ei au vândut ce aveau și au investit acolo. Menționez ca toate succesiunile după părinți și altele au fost făcute la vremea lor. Adică ce au avut în comun cei doi frați au împărțit în timpul vieții. Inclusiv drepturile de autor de care vorbeam. Ca astea vin de la masa. Acum și astea sunt băgate la imparteala. Iar el a murit într-un accident la 61 de ani.
NOU
@anca – ,,Nu se gândesc în timpul vieții ca trebuie sa își protejeze sotul/soția după decesul lor.” Depinde cat de bine te-ai avut in casnicie. Unii se urasc de moarte dupa 30 de ani de suportat parturi si sfarsituri! Ce motiv mai bun de razbunare, mai bine lasi averea fratilor de sange!
NOU
Nu e 50-50 cu ce aveau cei doi soti. E 50-50 cu partea sotului defunct. Adica 25% din tot pentru ala.
NOU
Asa e legea, trebuie sa te informazi din timpul vietii. Daca facea testemant unul catre altu, eliminau fratii din schema.
Cu toate astea nu putea sa elimine “mostenitorii rezervatari”. Vrei nu vrei, acestia te mostenesc, nu-i poti elimina definitiv. Daca faci testament doar le injumatatesti mostenitorilor rezervari cota de mostenire. Ca sa va convigenti cautati urmatoarele cuvinte cheie: “mostenitori rezervatari”, “rezerva succesorala”, “sulta”.
E o metoda prin care statul te obliga sa ai urmasi
NOU
Nu, nu te obligă statul la nimic. Doar respectă un principiu de drept, principiu viu încă de pe vremea romanilor. Pur și simplu s-a respectat acest principiu.
NOU
@RazvanB, faci contract de intretinere intre soti, si nu mai ataca nimeni nimic. Sunt o gramada de cazuri in care batranii sunt uitati de copii, acestia fac contract cu o persoana care ii ingrijeste iar la moarte copii raman cu p**a in mana pentru ca acel contract nu poate fi atacat, nu e testament, e practic un contract de vanzare – cumparare doar ca nu se dau bani in schimbul locuintei, ci servicii de ingrijire.
@corneliu, daca as fi presedinte pentru o zi, as schimba legea aia. E incredibil de nedreapta.
NOU
Daca casa si ce mai e sunt bunuri comune, înseamnă că soția e 50% deține 50% din ele. Restul de 50% stiam ca se împart între soție si restul familie. Adica sotia minim 75% si fratele cel mult 25% din avere. Dar asa e in familie, totul pana la avere.
NOU
Cunosc o familie cu 5 copii adulti care lucreaza in strainatate. Unii dintre ei au investit in casa (vreo 2 din 5) restul nimic. Ce show fain va fi cand vor muri parintii. Pentru ca cei care nu au investit in casa si nu au ajutat parintii cu banii de acolo din strainatate, nu se vor multumi sa primeasca doar 20% de fiecare din mostenire. De asta nu e bine sa investesti bani in casa parintilor sau intro chirie. Am stat in chirie si proprietara ma mintea in fiecare luna: ba ca schimba usa de la apartament(era usa originala de cand a fost construit blocul), ba ca pune ceva cabinete in bucatarie etc. Dupa sase luni m-am prins ca sunt doar promisiuni verbale, i-am zis ca nu mai am bani de chirie, si m-am mutat inapoi acasa la parinti. Prefer sa le dau lor bani lunar la cheltuielile casei, decat sa imbogatesc pe cineva care minte fara scrupule doar pentru profit. De atunci sunt alergic la chirii sau rate. E doar o metoda pentru bogati de a deveni si mai bogati. Asta in timp ce noi restul, traim de la un salariu la altul.
NOU
si daca ai avea frati ti s-ar parea corect ca aia sa trebuiasca sa “ii imobgateasca” pe altii cumparandu-si casa sau platind chirie in timp ce tu stai la parinti? Sau sa vina toti sa stati “la parinti”. Fix pentru situatii ca a ta esxista legea mostenirii. Ca daca tu ai avea frati dupa ce mor parintii e normal sa beneficieze si ei de ceva, nu doar tu care stai o viata pe capul lor.
NOU
in concluzie, rudele sotului primesc 50% din cota sotului, iar testamentul care ar schimba cotele de mostenire este atacabil?
NOU
Testamentul e atacabil (in sensul ca nu poti reduce la mai mult de jumatate cota cuventita prin lege), pentru mostenitorii rezervatari (sot, parinti, copii).
NOU
in cazul asta, atacabil = inutil.
NOU
Nu e inutil, poti reduce pana la jumatate cota cuvenita. Daca prin lege ar mosteni 100 de lei, tu poti prin testament sa reduci la 50 (daca reduci mai mult e atacabil si instanta poate stabili 50 de lei). Plus ca pe frati de exemplu (care nu sunt rezervatari) ii poti scoate de tot.
NOU
@daddy, in cazul prezentat, cand nu exista mostenitori rezervatari, testamentul nu poate fi atacat.
Adica poate fi atacat, dar sansele sa fie anulat tind spre zero.
NOU
Nu sunt bogat, si locuiesc in chirie, dar nu, chiria nu e doar metoda prin care bogatii sa devina mai bogati. E un serviciu de care unii oameni au nevoie si pe care il platesc.
NOU
Hai ma Tudor, nu ar fi mai bine sa iti spele maica-ta chilotii pana la 60 de ani, sa plateasca ea facturi, sa se ocupe ea de casa, etc. Tact-tu sa schimbe becuri si robineti prin casa pana crapa, sa va cacati toti in acelasi WCu, etc. Mai pui si tu niste bani din cand in cand (cand ai), ca sa nu te simti ca un parazit ce esti. Si dupa aia sa vii sa ii zici lu’ fractu care si-a facut viata singur, ca tu meriti casa 100% ca doar “ai avut grija” de babaci.
NOU
“papleacă” – ce cuvânt dodoleț. Vine din gașca barabulă, toloacă, oleacă. Vreau barabule din toleacă, dar n-am timp oleacă, îl pun pe popleacă :))
Așa. Deci d-voastră doriți să strângem semnături pentru modificarea legii în urma căreia a pierdut prietena procesul? Și rezolvată până se judecă recursul, că altfel fu futilă treaba.
Nu zic că-i bună sau nebună ideea, doar întreb să mă asigur că am înțeles demersul.
NOU
toloaca e un camp cu iarba intre case
NOU
Și crește barabula acolo, nu? La mine între case creșteau.
NOU
Nu la asta ma gândeam. Ci la faptul c mi se pare nedrept. Normal ca o astfel de inițiativa nu se face în câteva luni ca să o ajute pe ea. Ma gândeam pentru viitor și pentru alții. Asa cum am spus. Dacă avea o garsoniero de 30 de mii de euro? Trebuia sa dea jumătate? Trebuia. E corect? Nu mi se pare corect.
NOU
nah și dacă se schimba legea, procesul se judeca după legea de la data deschiderii succesiunii (data morții soțului respectiv). Slăbuț rău !
NOU
@Liliana, in situatia aceasta ti se pare incorect pentru ca cele doua persoane au fost casatorite o perioada lunga de timp si au investit impreuna in acea casa.
Dar daca ar fi o situatie in care unul dintre soti are proprietati in valoare de cateva milioane de euro si a fost casatorit cu o persoana pentru 1-2 luni inainte de deces?
Ti s-ar parea corect ca persoana cu care si-a petrecut 2 luni ca sot si sotie sa primeasca absolut toata averea?
PS: nu ai specificat in ce sens ai vrea modificarea Codului Civil.
– doar eliminarea fratilor de la partaj?
– sau si eliminarea parintilor, eventual a copiilor de la partaj?
Mai departe nu ai spus cum ai vrea sa se procedeze daca sotul decedat avea copii dintr-o alta casnicie?
Aceia ar trebui sa aiba dreptul la partaj sau doar sotia mostenitoare?
Lucrurile nu sunt atat de simple exista multe spete ce trebuie analizate.
Concluzia este ca mai bine se face o campanie de informare si de incurajare a sotilor sa faca testament cand inca sunt tineri, pentru a evita astfel de situatii neplacute.
NOU
Andre G. Ai dreptate. De-asta am și spus că trebuie gândit. Oricum o lege se poate schimba foarte greu și cu multe, multe semnături. Dacă el ar fi avut un copil altfel ar fi stat lucrurile. Și da, poate că o campanie de genul menționat de tine ar fi eficientă. Că niciodată nu știi când se întâmplă. El a murit intr-un accident.
NOU
Sotia e singura la parinti. Atat am avut de spus 😀
NOU
actualul cod civil a fost elaborat sub coordonarea vesnicului predoiu. la fel si codul de procedura civila. ambele sunt la un nivel de iq juridic mult sub codurile vechi. vi se pare o surpriza?
NOU
genul ăsta de articol/prevedere, așa cum spune cineva mai sus, este de la romani. nu l-a băgat predoiu sau mai știu eu cine.
era și în vechiul cod civil, care a fost inspirat și aproape copiat după codul civil al lui Napoleon, care la rândul lui s-a inspirat după niște și mai vechi legi belgiene.
sau așa am învățat eu acu’ 25 de ani în facultate.
NOU
codul civil este ok doar ca unii oameni dau întâi cu capul și după aia se întreabă ce-i cu grinda aia acolo
NOU
eu am scris ca vesnicul predoiu, poate stiti personajul, a reusit sa schimbe codurile vechi cu unele de o calitate mai scazuta, nu m-am referit la o prevedere punctuala, dar daca asa se intelege un text …
NOU
Femeile trăiesc mai mult decât bărbații.
Mai ales văduvele!
NOU
Pot confirma ca e naspa. Am beneficiat de codul asta, dar la modul ca asa mi-am recuperat ceva bani. Nu ca am luat ce nu mi se cuvenea. Acum in schimb am o mare sabie deasupra capului cu el. Casatoria lgbtq e un moft pe langa faptul ca daca nu ai copii nu poti sa faci ce vrei cu averea ta.
Mai arhaic si traditional de atat nu exista. In cazul meu sunt unii cu care nici nu vorbesc de vreo 20 de ani, dar in caz de doamne fereste ii fac oameni.
NOU
Faceti contract de renta viagera cu uzufruct (parca asa se numeste) intre voi si gata. Nu poate fi atacat.
NOU
Pe acelasi principiu poti sa iti bagi si tu doua degete-n fund. Nu stiu ce rezolva, dar nici la mn contractu ala nu rezolva nimic!
NOU
Parintii pot vinde casa catre copii in timpul vietii.
NOU
Nu se intelege ce anume reprezinta “tot” din mostenire. Daca se refera la casa, si daca acea casa a fost mostenire de la parintii sotului, atunci fratele are dreptul la 50% si e si normal.
Daca au avut jumi-juma pe bunurile dobandite in timpul casatoriei, atunci baba ramane cu 50% plus inca 50% din ce a avut mosul.
Adica 75% femeia, 25% fratele.
Nu e nevoie de nicio petitie.
Mai mult, au stat 30 de ani impreuna degeaba, daca nu au fost capabili sa scrie un testament si sa il legalizeze la notar.
Cu testament, baba ramanea cu tot si fratele sugea din masele.
NOU
Da’ cine a zis ca e babă???
NOU
Poate greșesc, dar știam că după 5 ani de stat împreună (fie căsătorie, fie concubinaj) bunurile devin proprietate comună, excepție face partajul proprietăților în timpul căsătoriei (așa cum fac mulți politicieni-afaceriști ca să nu rămînă în curul gol în caz de DNA serios.
NOU
@Marinel nimic mai fals!
Deci din punct de vedere legal, daca nu ai acte nu ai dreptul la nimic nici dupa 50 de ani, decat daca ai achizitionat ceva in numele tau si esti propietar/proprietara in acte. Iar daca ai acte de casatorie ai dreptul doar la ce s-a achizitionat dupa casatorie(daca sotul/sotia mosteneste mare palat si divortati apoi nu ai nici un drept). Doar daca ai investit bani in casa sotului si ai chitante, tranzactii si poti dovedi asta poti cere banii inapoi, altfel nimic.
Cat despre subiectul actual, mi se pare aiurea ca dupa 25 de ani de casnicie sotia sa nu aibe drept la casa cumparata impreuna cu sotul 100% si sa te oblige fratii sa vinzi casa sa le dai si lor(daca nu ai sume in cont).
NOU
@marinel, dacă mai văd vehiculându-se ideea asta o să încep să urlu mai rău ca o haită de lupi la lună.
scoteți-vă capul din curul americanilor. acolo s-ar putea să fie o prevedere de genul, dar chiar și acolo variază de la stat la stat, în sensul că ăia 5 ani despre care aberezi tu pot fi 10 sau mai mulți.
în legislația română un bun propriu rămâne bun propriu până la calendele grecești, indiferent că mariajul a durat 6 luni sau 60-70 de ani.
în cel mai rău caz, în cazul în care se dovește că soțul ne-proprietar a participat la renovări, îmbunătățiri, etc care au salvat proprietatea de la degradare sau i-au crescut valoarea poate primi o despăgubire oarecare, dar nu toată proprietatea, jumătate din ea sau vreun procent semnificativ.
ba chiar, dacă un bun propriu se vinde banii ăia sunt în continuare bun propriu și chiar eventualul bun achiziționat cu banii ăia devin tot bun propriu.
NOU
Este orice dar mai putin normala aceasta afirmatie “fratele are dreptul la 50% si e si normal”.
Inteleg conceptul si de unde se trage dar nu pot sa accept acest detaliu drept “normalitate”.
Daca 2 persoane sunt casatorite timp de 50 ani si in acesti 50 ani ei au bunuri detinute in comun, in orice moment un frate despre care unul dintre ei nici nu stie ca exista dupa moartea persoanei in cauza poate veni sa ceara 25% din ce a ramas.
O persoana care cu care tu nu ai discutat sau nu ai stiut ca exista timp de 60-70 ani iti cere 25% din tot ce ai facut fara sa stii de existenta lui. Imi cer scuze dar acest lucru nu poate fi considerat “normal”.
NOU
@Stefan J., haide sa analizam invers.
Daca doua persoane sunt casatorite timp de 1-2 luni, este “normal” ca in caz de deces sotul supravietuitor sa mosteneasca absolut tot?
Si daca spui ca este normal, te intreb de ce crezi asta?
De ce dupa doar o scurta perioada de convietuire, un partener/o partenera are mai multe drepturi decat fratii cu care sotul decedat a convietuit minim 18 ani?
NOU
@Andrei G – Da, si de o saptamana daca sunt casatoriti are mai multa valoare decat 18 ani de “frati”.
Fratii nu ii alegem, partenerul de viata da.
Cat timp nu ma aflu in proces de divort insemna ca partenerul de viata este persoana cu care am decis sa impart tot, si bune si rele. Daca vreau sa ii las ceva oricarei alte persoane inafara celei cu care am semnat ca vreau sa imi impart bunurile fac un act special in acel sens.
NOU
@Stefan J, cu regret te informez că dacă mori în timpul procesului de divorț viitoarea fostă soție este moștenitoarea ta.
până când hotărărea de divorț nu este definitivă, soțul/fostul este moștenitor.
NOU
deci trebuie sa il tin de vorba pe frate-meu sa nu se apuce sa faca testament 🙂
NOU
tii și lumânarea sa nu facă copii, altfel tot degeaba
NOU
Asadar in scoala, pe langa educatie economica sa punem si niste ore despre legi si justitie (la celebra educatie civica).
NOU
Nu, că e programa full și trebuie să tăiem din alea de religie.
NOU
In concluzie e bine sa nu ai frati. 😀
NOU
Doar frati de pahar 😀
NOU
Noi am semnat la notar “testamentele” in termeni populari pt a ne pune la adapost oarecum de situatia asta de mai sus.
Cum a zis cineva tot pe blog acu cativa ani, nu e infailibila solutia insa e o bariera in plus.
Cei din familiile noastre zic ca nu, doamne fereste! Insa cand e vb sa primesti o suma bunicica unii uita vorbele…
(Pe aceasta cale vreau sa multumesc din nou seniorului 🙂 si cui m-a sfatuit la acel moment).
NOU
Nu la asta ma gândeam. Ci la faptul c mi se pare nedrept. Normal ca o astfel de inițiativa nu se face în câteva luni ca să o ajute pe ea. Ma gândeam pentru viitor și pentru alții. Asa cum am spus. Dacă avea o garsoniero de 30 de mii de euro? Trebuia sa dea jumătate? Trebuia. E corect? Nu mi se pare corect.
NOU
Sunt total de acord cu tine, acest lucru poate fi orice dar nu normal, din aproape orice punct de vedere este nedrept.
Daca cei 2 soti nu se intelegeau si el dorea sa ii lase ceva fratelui o putea face prin acte notariale in acest sens, dar implicit sa mergem pe aceasta cale este intradevar un arhaism.
Personal iti multumesc pentru articol, din intamplare / fericire chiar nu am avut de-a face pana la varsta aceasta de discutii despre mosteniri intrucat fac parte dintr-o familie restransa, asa ca efectiv nu aveam de unde sa stiu acest lucru, nu sunt avocat, nu am nici o legatura cu acest domeniu.
NOU
Ca să fie o încheiere, zic si eu. Fratele are peste 70 de ani, o viață întreagă nu s-au băgat în seamă. Am spus, în comentarii, că erau frați după mamă, aveau tați diferiți. De-a lungul vieții și-au împărțit tot ce au avut în comun prin acte notariale nu pe vorbe. Fratele are doi copii și e la a doua căsnicie (nu e văduv, la 60 și ceva de ani a divorțat). De-a lungul vieții au avut familii și interese diferite așa că nu au interacționat prea mult. Acu, dacă până la 70 de ani nu ai făcut palate le vei face de acum încolo? De ce nu poți să lași femeia să-și plănuiască bătrânețea liniștită? Ce îi face pe oameni să-și piardă obrazul? Banii? bine, pot să înțeleg oarecum dar îmi aduc aminte de o întâmplare de demult. Un autobuz aglomerat, o sfadă iscată din senin se lasă cu vorbe grele(înjurături de ambele părți). Of Doamne ce se întâmplă cu lumea asta? tipă careva. E sărăcie domne, răspunde altul, e lumea săracă. Un bătrânel dintr-un colț încheie: sărăcie – sărăcie dar de ce nu putem s-o purtăm cu demnitate? Cam așa.
NOU
pe de alta parte, si femeia are 66 de ani, nu are urmasi si zici ca nu e chiar muritoare de foame. de ce atata stress ptr ceva ce nu ia cu ea in mormant oricum? ca sa lase statului roman mosteniri?
NOU
pentru că nu am răspuns anterior. nu va lăsa statului nimic, are nepoții ei.
NOU
well…cu ce sunt mai buni nepotii ei decat fratele lui?
NOU
spuneam că are nepoții ei în sensul că nu rămâne statului. și da, ar fi mai buni decât moșul ăsta, care a umplut strada de vorbe, atât de multe și de urâte încât eu una i-am zis că după ce se termină tot să deschidă proces pentru calomie. chiar și în întâmpinare la proces a scris că știe că ea are 3 copii. adică cumva negru pe alb o calomie,nu? că are proces penal deschis de procuratură, că accidentul a fost moarte suspectă. a răspuns procuratura că nu nimic adevărat. a umplut strada că nu a avut grijă de defunct, ca a imprumutat-o cu 4000 de euro pe care nu i-a dat înapoi, de unde? și câte și mai câte, lucruri pe care oameni au venit și i le-au spus, că nu se poate așa ceva. Prea multă avariție în toată povestea asta. Din partea lui, care știe și o face conștient. Și știi ce e cel mai dureros? Că eram cumva un grup de amici, prieteni care ne întâlneam la ei în curte, că de, curte, la bere, la gratare, la sprițuri. na. Printre noi și un avocat, avocat care susținea că el are un principiu, nu se bagă între prieteni și vecini de pe stradă. Ia ghici, cine îl reprezintă acum? Eu am bănuiala, pentru moșul nu e prea mintos, că avocatul l-a învățat ce și cum. Chiar și cu calomiile. Aruncă-le și ea nu are decât să se zbată să le demonteze.
NOU
Ea are doar casa asta. O pensie mică că nu și-a găsit niște ani de muncă și … știi și tu cum e, a lucrat pe salariul minim pe economie și asta se repercutează în pensie. Da, are nepoți ai ei dar și cu nepoții s-au întâmplat multe după ce a rămas singură. Când spun că s-au întâmplat multe crede-mă că nimic drăguț. Ea plănuise să vândă, să își ia un apartament mai mic și cu diferența să trăiască liniștită. Iote că după împărțeală (care, orice s-ar spune mi se pare nedreaptă) lucrurile nu mai sunt chiar așa de roz. Plus ciuda că trebuie să împartă cu acest moș. Moș care înainte de îmormântare spunea că el nu poate să vină, că are meci în ziua aia, e administrator ceva la un stadion, și pierde 150 de lei. Eram în curte la ei. Ea a ridicat din umeri și a zis să facă cum crede el de cuvință doar că un amic s-a ridicat și i-a zis Bă dă-te … e frati-tu, îți dau eu 150 de lei numai vino. și?
NOU
bine, inteleg si achiesez la idee, ca si eu m-as enerva. dar aia e legea. din păcate, multi romani traiesc fara sa le pese de viitor. sau cu faza aia cu Avem nevoie de acte pentru iubire??
NOU
poate sa se taraie cu succesiunea pana la moarte, nu inteleg de unde graba sa o faca, n-are cum s-o dea nimeni afara din casa, ea are toate actele, o face cand vrea muschiul ei