33 de ani. Mâine ar începe patimile, sulița în coastă, buretele cu oțet, moartea, alea.
33 de ani în care nu s-a întâmplat nimic.
33 de ani în care avem FSN la conducere în fiecare mandat.
33 de ani în care idealurile ne-au fost trădate în fiecare an.
33 de ani de răstignire zilnică.

Am simțit nevoia de a scrie acum, pentru că încep să apară iar amintirile despre vai, revoluție, despre Timișoara, despre morți și restul. În fiecare an acoperim gunoiul care ne formează viața cu gândurile de mai bine ale unor oameni morți, nerealizând ce eșecuri suntem.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.