Demult, un țânc blond și ciufulit, stătea iarna urcat pe soba bunicilor și se uita cum făcea mâncare bunica. În fundal se auzea încet un difuzor de radio de acela sătesc, alb. Se auzea Ricchi e Poveri, Al Bano și Romina Power, știri despre recolta la hectar și cotele apelor dunării. Și acum țâncul aude, cu urechile de copil, ce spunea doamna de la cote. ` Urădni vordunaia, sasosason santimeter. Baziaș ieri, 322 centimetri`.

Peste câțiva ani, țâncul, acum puști, asculta în bucătăria părinților, în timp ce mama îi trebăluia prin bucătărie. Soba bunicilor nu mai era, bunicii inșiși nu mai erau, de mult timp. Rămăsese radioul din bucătărie, mergând în surdină. Nu mai era Ricchi e Poveri, nu mai era nici Al Bano, dar era CC Catch, era Sabrina și, câteodată cotele apelor Dunării. Și era dorul de bunicii săi și de difuzorul lor mic și hodorogit.

Acum, în bucătăria țâncului blond și curios, care nu mai e demult țânc, iar părului blond i-a lăsat locul o chelie brunetă, stă o țâncă mică, blondă și ciufulită, într-un fotoliu mic și comod, ascultând radioul din bucătărie. Nu ascultă cotele apelor Dunării, nu ascultă Al Bano și nu va ști niciodată cine îi sunt străbunicii. Ascultă în schimb Guess Who și Israel Kamakawiwo`ole. Râde și gângurește ovărembo.

Foto Idefix