Astăzi, eroicul popor rromân sărbătoreşte întoarcerea armelor împotriva sălbaticului popor german, pentru intelectualul popor rus.
Tradus pentru tineret rromân al zilelor noastre, azi sărbătorim ziua în care rromânia şi-a trădat, pentru a câta oară, încă un aliat.

Ce însemna pentru noi acest 23 August? Cât eram mici de tot, nu mare lucru. Doar faptul că părinţii stăteau acasă şi era un fel de sărbătoare, la modul că mâncam gherele de pui cele mai cărnoase.

Dupa ce am mai crescut, 23 August a însemnat pentru mine slăvirea tovarăşului secretar general, mult stimatul şi iubitul Nicolae Ceauşescu, om de mare forţă spirituală, savant de renume mondial, ambasador al păcii în toate colţurile lumii.

Ce însemna proslăvirea asta?
Cam cu o lună înainte de 23 August, ne strângeau pe toţi la şcoală şi ne duceau pe stadion la Olimpia, unde se pregătea marea manifestare. Ce făceam acolo?

Ni se dădeau nişte plăcuţe de diverse culori şi ne puneau să alergăm cu ele, în grupuri, circa 12 ore pe zi. Apă minerală? Da, de la furtunul de pompieri pregătit în direcţia asta. Mâncare? Dacă ne aduceau părinţii. Nu puteai să îndrăzneşti să pleci, pentru că veghea comandantul de unitate peste tine ca vulturul şi chiar nu voiai să ieşi în faţa careului dimineaţa, să îţi faci autocritica, să ţi se smulgă petliţele de pe cămăşi sau snururile de comandant.

Aşa că stăăăăteai toată ziua şi ascultai cum urlă în boxe O epocă de aur Ceauşescu şi încercai să te supui ordinelor unei handicapate, care din vârful unui turn, încerca să ne facă să construim din plăcuţi, din fugă, chipul mult iubitei şi stimatei tovarăşe Elena Ceauşescu. Hai stânga, mişcare, MAI CU VIAŢĂ!! Asta după o zi întreagă de stat în capul gol în soare şi de alergat.

Câteodată îmi doresc să o cunosc pe doamna respectivă şi să îi strâng mâna. Cu roata fordului. După care să o calc pe cap.

Exact ce le fac cretinii ăştia de mai jos acelor copii, aşa păţeam şi noi.