Aseară, în timp ce mă uitam la încă un episod din NCIS, mi-am pus întrebarea de ce îmi place atât de mult acest serial? Nu are vreo acțiune deosebită, nu are un scenariu senzațional, unele scene sunt de tot hazul gen uită-te la reflecția lui din geamul mașinii, enhance, selectează ceasul de mână, enhance, vezi jumătatea de față ce se reflectă în ceas? enhance, acum ruleaz-o prin programul de verificat jumătăți de fețe ce se reflectă în ceasul ce se reflectă în reflexia geamului pe reflexia portiere, voila, iată criminalul.

Și totuși, de ce îmi place?
Pentru că e simplu. Pentru că are un umor decent, nu behăit, gen bendeac. Pentru că personajele au o relație frumoasă. Pentru că nu sunt agresat în timpul povestirii, de problemele existențiale ale nu știu cui, care are o nevastă care nu muncește, dar vrea ca respectivul să nu mai stea la birou prea mult, pentru că are și ea nevoie de cineva alături, iar când se satură, îl dă afară din casa lui, cumpărată din banii lui și îi ia și pensie alimentară.

Sau are un copil problemă, care nu realizează că de fapt tatăl său e un erou, care își închină viața în slujba statului, dar după ce trece prin multe încercări, care la un moment dat culminează cu o răpire a sa și o salvare providențială a tatălui,își dă seama că are o comoară de om și îi cade în brațe fericit și mulțumit.

Sau trăiește într-un viitor apocaliptic, dominat de zombie care mănâncă carne de om și nu pot fi uciși decât cu un glonte în creier.

Sau trăiește într-un viitor apocaliptic în care bande de motocicliști terorizează și violează oameni nevinovați, conduși de un monstru cu chip de om, care va fi învins în final de forța binelui, reprezentată de eroul nostru, care are totuși și o soție, care nu lucrează, dar vrea ca el să se întoarcă mai devreme de la vânătoarea de șobolani, ca să stea și cu ea. Și are și o fată care îl detestă, dar după ce va fi răpită, violată și în final salvată de tatăl său, va realiza ce erou de tată are și îi va cădea la piept, fericită.

În final, eroul moare.

De aia îmi place NCIS.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.