Mă hlizeam ieri, uitându-mă pe facebook, la campania agresivă pe care o duce Aqua Carpatica, despre cum magazinele au decis că locul pișoarcei lor de apă cu gust de lămâie și lime e la băuturi carbogazoase, nu la produse tradiționale. Pentru că, vedeți voi, e produs tradițional românesc, cu apă tradițională românească.

Pentru cine nu știe, prezența unui produs în lanțurile de marketuri este condiționată de o taxă la raft. Taxa aia, în funcție de suma pe care o plătești, îți asigură prezența pe rafturile magazinului. Dacă plătești în plus, îți asigură prezența și la intrare, în stive sau la raionul de mezeluri, unde vrei tu, doar că, normal, te costă.

Doar că domnul Jenică Valvis, patronul acestui kibutz care ia apă de la un izvor oarecare, o pune în sticlă de plastic și o vinde la ultrapreț fraierilor, este recunoscut pentru 2 lucruri. Că a făcut studii la Sorbona, se laudă cu asta la orice discuție liberă și doi, este fenomenal de zgârcit. Așa că strategia sa de dezvoltare este guerilla marketing. Cum făcea cu apa aia pură și fără nitrați, pe care o marketa pe toate canalele, doar că apa aia pură și fără nitrați era doar o parte din apele minerale cu bulbuci, restul erau, nu-i așa, ca la orice izvor din sectorul agricol Ilfov, cu nitrați la nivel normal. Până l-au obligat să menționeze distincția.

Așa că nea Jean a decis că e momentul să atace frontal, pe toate canalele internetului, toate brandurile românești renumite, care produc chestii diverse, cu produse românești, bătându-le obrazul că dar vai și produsele noastre sunt profund românești. Pentru că, se știe, limonada cu lime și mentă este ceva profund românesc, cum sunt gemurile de Râureni (care chiar sunt incredibil de bune). Îmi aduc aminte cu drag, de copilărie, de bunicii mei, cum se trezeau cu noaptea in cap, ca sa randuiasca treburile in gospodarie, sa hraneasca animalele, sa le faca curat, dupa care ma trezeau incet si molcom Hai, dragu bunichii, trezeste-te, ca trebuie sa mergem la plantatia de lime, ca au dat in floare, si daca nu le culegem noi, romanii, cum o sa faca domnul Valvis limonada aia buna, tradițional romaneasca, asa cum faceam mama mea si mama ei inainte, cu maini muncite, stoarse in tihna. Lamaile, nu mâinile.

Sigur, mi se pare penibil, dar, bănuiesc, că atunci când esti multimilionar, îți permiți mizerii de astea, tip Elon Musk, pentru că de ce nu, doar ești în banana land.

Singurul sfat pe care i-l pot da domnului Valvis ar fi să nu se mai amestece, ca Ostahie de la Altex, în munca echipei de marketing și să rămână cu impresia că le știe pe toate. Pentru că mă îndoiesc că cineva de la marketing nu știe diferența dintre mireasmă și miasmă, încurcătura o poate face doar cineva care violează limba română de mulți ani, fără să reușească să o învețe la nivel decent.

Cum ar fi domnul Valvis.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.