Articol scris de GenX BNB
Ne gândim de ceva vreme să scriem despre experiențele noastre cu apartamentul pe care îl avem închiriat în AirBNB, dar nici nu ne dă afară din casă talentul la scris, nici nu avem tot timpul timp sau chef și tot așa.
Suntem un cuplu tânăr, amândoi suntem ingineri, unul din noi e IT-ist și nu sunt eu, celălalt e tipul de inginer care chiar produce ceva, dar nu dorește să se știe ce.
Am moștenit, printr-o întâmplare foarte norocoasă, un apartament în zona Piața Unirii din București, as in chiar în piață, ultimul etaj, apartament cu scara interioară și dormitor la etaj. Da, una din rudele noastre despre care nici nu aveam idee că există a fost ceva revoluționar la 1989, a primit o casă gratuit acolo și a trăit, bine mersi, până a murit, fără să aibă moștenitori direcți. În afară de noi, bine, ea, dar suntem familie, gen. Și așa, ne-am trezit, din senin, cu ditamai căsoiul care valorează câteva sute de mii de euro. Noi fiind afaceriști din fire, ca orice inginer, am muri de foame dacă nu am avea joburile pe care le avem, nu suntem în stare să facem bani din business de niciun fel, până și dacă investim la bursă, poți să faci un app care să ne urmărească investițiile și să investească invers, te-ai îmbogăți.
Anyway, nu am vrut să îl vindem, că nu avem neapărat ce să facem cu banii, în afară de a-i sparge pe prostii sau călătorii prin Bali și nu suntem nici influenkeri, nici sonați, casa în care stăm e ok și nu vrem să o schimbăm/mărim, nu vrem să avem copii, așa că ne-am trezit în situația luiJohannis, ne mai lipsesc 5 case.
Decizia finală a fost să o facem AirBNB, datorită locației excelente care, cu siguranță, ne-ar aduce clienți. Zis și făcut.
Singura condiție pusă de noi a fost să îl facem apartament de lux, cum s-ar zice, ca să păstrăm un anumit nivel al clienților. Nu vrem săraci care vin să mănânce parizer cu ceapă pe ziar. Nu suntem rasiști, nu disprețuim pe nimeni, dar, în majoritatea cazurilor, sărăcia vine cu lipsa unei minime educații, vine cu grosolănie, cu De banii mei fac ce vreau, vă cumpăr pe toți, chestii de astea funny. Am investit în casă, am mobilat cu gust și cu designer de interior, cu piese comandate de la magazine de profil din vest (în paranteză fie spus, dacă știam CÂT CÂȘTIGĂ UN DESIGNER DE ĂSTA fără să facă, fizic, nimic, Da, aici merge o lampă haute couture Eichholtz), am făcut o casă chiar mișto, dar închiriată la preț per zi cam cât e salariul minim de România, nu știu exact cât e salariul minim, dar prețul e mare și știm că e mare, dar e modul nostru de a ne selecta clientela.
Și chiar a funcționat. În pofida a ce credeam, apartamentul nostru are succes, avem bookings cu luni înainte, unul din proietele noastre de succes, aș zice.
Anyway, ce voiam să vă povestesc este una cu un client de-al nostru. Un domn din Cluj, foarte foarte potent financiar, care s-a cazat la noi pentru un weekend și noi credem că era cu amanta după el, altfel nu înțelegem de ce nu și-a folosit vreuna din casele deținute în București sau un apartament de lux la vreunul din hotelurile de lux din zonă? Oh, acum realizez, apartamentașul nostru a devenit hogeag de lux pentru prostituție?
Și s-a cazat omul, a stat o zi, a doua zi a ieșit în oraș, seara vine acasă și ne trezim cu mesaj că lui i s-au furat bijuteriile din cameră și că ne sună prietenește, înainte de a chema poliția.
Apartamentașul nostru are menajeră. Angajată full time, la început era doar on call, dar odată cu succesul, a venit și posibilitatea de a o angaja full time. E o doamnă tinerică, are vreo 2 copii, e foarte smart, a terminat ceva Istorie, nu a găsit unde să se angajeze, face mai mulți bani din curățenie decât dacă devenea profesor.
Regula nostră STRICTĂ este că menajera nu intră în cameră să facă curat decât dacă are camera video pornită, i-a luat soția ceva cameră de filmat pentru instagram, cred. Când bagă cheia în broască, trebuie să aibă camera pusă pe piept și pornită, trebuie să documenteze ABSOLUT ORICE MIȘCARE o face începând cu intrarea în apartament. În cazul în care se strică brusc camera/baterie/card, are o altă cameră de rezervă la ea, trebuie să o pornească în maxim un minut, verificabil pe timestamp. Poate vi se par niște reguli foarte stricte, dar când vorbim de oameni care au bani pe care noi, oamenii simpli, nici măcar nu ni-i putem imagina, nimic nu este prea puțin. Simultan, la intrare sunt 2 camere de supraveghere, care să poată puncta, pe timestamp, intrările și ieșirile din casă.
Bun, am zis Ok, ajungem imediat la apartament, am trecut pe la doamna menajeră și am luat camera, s-a speriat săraca de nu știa pe ce lume e, aia e, viața e grea.
Sincer să fiu, eram destul de albastru, pentru că nu știam ce e pe filmare, puteau fi oricâte situații, puteam să vedem cum fură, cum îndreaptă camera în altă parte ca să nu vedem, orice îmi trecea prin cap.
Omul fuma relaxat când am ajuns, da, ok, hai mai repede, că trebuie să sun la poliție și după aia să plec, eram sigur că o să fiu furat la mitici, dar nu mă așteptam tocmai aici, jenant. Deci bijuteriile erau aici lângă pat, plus pe chiuvetă în baie și pe etajeră, ceasul meu Vaucheron Constantine, 2 brățări de nuștiu care, în fine, debita tot felul de chestii despre care eu nici măcar nu auzisem.
Am scos filmul din cameră, i-am dat drumul. Surpriză. Într-adevăr, omul avea ce zicea, cred că ce zicea, că nu am stat să îi verific numele de pe ele, erau unde spunea că erau, dar nimeni nu se atinsese de ele, în vreun fel, în afară de a fi ridicate pentru a fi șters sub și pe lângă ele, după care, vizibil pe cameră, erau așezate la loc, cu toată grija posibilă. După care urma ieșirea din cameră, vizibilă pe camera de supraveghere și cam atât.
I-am explicat sistemul, i-am arătat filmarea de la intrarea în casă, faptul că doar el și tipa cu care era au intrat și ieșit și omul s-a ușor albit la față. Cumva, i se luminau lucruri pe interior, în real time. Mă pufnea și râsul puțin, săracul om pricepea chestii și se vedea cum toate stările din lume treceau prin sufletul său.
A plecat în seara aia, cu tot cu doamna cu care era, dar fără a fi războinic, ne-a dat 500 de euro pentru doamna menajeră, cerându-și scuze pentru deranj și cam aia a fost. Cine zicea că oamenii din Cluj nu sunt superiori celorlalți oameni din București?
Oricum, mai avem povestiri de astea, poate nu la același nivel, dar, de exemplu, o avem pe doamna care a scos routerul din priză, ca să își pună uscătorul de păr, pentru că acolo voia ea să își usuce părul, după care ne-a lăsat review pe bookings că nu mergea internetul.
Ce a mai cautat lumea pe Google
- bunica stie tot
- boiler electric instant
- brigada 30 garda contact
- black friday cauciucuri iarna
- automate de cafea de inchiriat
- ad tab
- ing happy hour schimb valutar
- magda si selly
- stefan mandachi copil
- bowling sun plaza
nu
eu l-as fi vandut si m-as fi plimbat. mai ales ca e a ei. deci cand ii da papucii ramane fara nimic ca e mostenire
banii pe care ii produce nu mai sunt mostenire
avand in vedere ca proprietatea este doar a ei, ea are drept de uzufruct. faptul ca alege sa ii imparta cu el, e alegerea ei.
Anyway, nu stiu de ce intrebarea e daca folosim Aibnb atata timp cat de fapt e doar o poveste despre unu care a fost jefuit de curve
i-ati dat banii menajerei?
Niciodată.