Nu mă omor după dentist, de când o vacă cu cabină s-a apucat şi mi-a scos o măsea bună, pe motiv că nu o putea anestezia. De aia am eu o măsea lipsă şi de atunci, când aud de dentist mi se scoală părul în cap.

Mi-am adus aminte de asta înainte, când îmi spălam minunea de dantură şi mă gândeam la ultimul dentist văzut de mine în Constanţa, acum vreo 4 ani. Dialogul a fost ceva de genul ăsta.

– Trebuie neapărat să intervenim şi pe molarul ăsta, pentru că în mod sigur se va caria, chiar mă mir că nu vă doare. Curăţăm, băgăm o plombă şi gata, e ca nou

– Doctore, cât o să mă ţină plomba asta?

– Aproximativ 4-5 ani.

– Şi caria din molar când o să înceapă să mă doară?

– Într-un an ajungeţi la urgenţă.

Au trecut cam 4 ani. Nu am ajuns la urgenţă. Dintele e bine mersi la locul lui. Dacă îl scocioram atunci, acum aveam o plombă în curs de cădere. Aşa, am un dinte întreg, care nu îmi face probleme.

Nu, e clar, nu îmi plac dentiştii.