Parcă v-am zis că, atunci când eram mic, dintr-a 6 a până într-a opta, am jucat fotbal la Dinamo, ca portar, pe motiv că eram foarte bun și aveam detentă ca Liliac (cine nu știe cine e Liliac, să închidă acum browserul, mersi). Din păcate, nu am mai mers, pentru că nu m-a mai lăsat maică-mea să pierd vremea cu golanii, am încheiat citatul, trebuie să mă pregătesc pentru examenul de admitere la liceu, ceva ffff important în viață, de aia m-a și trimis la liceul CFR. Anyway, asta e altă discuție.

Ideea e că dintotdeauna am avut în cap mitul adidașilor de piele. Gen toată lumea de pe vremea mea știa că încălțămintea de piele e cea mai bună, porcăriile alea noi de plastic se rup repede, îți transpiră piciorul în ele, șosetele ies de tablă, chestii de astea.

Acum, sincer să fiu, nu neg că poate așa era când aveam eu 14 ani. Dar nici nu mi-am bătut, de-a lungul timpului, capul cu problema asta și așa mi-a rămas în minte mulți ani. Piele good, orice altceva e bad. Și nu zic, poate se potrivește, în continuare, la restul de pantofi necesari unui bărbat. Dar, cel puțin pentru piața pantofilor de sport, lucrurile s-au schimbat masiv.

Practic, în momentul de față, cei mai rezistenți și mai mișto pantofi ai mei sunt niște adidași nike bărbați (dont get me started cu numele, până și copiii mei le zic adidași pantofilor sport) roșii. Roșu e culoarea mea, btw. Rezistenți, plimbăreți, au chestia aia la arcada plantară care face să nu te mai doară spatele, mai ales după o anumită vârstă, iar comoditatea e foarte importantă atunci când ești diabetic și te dor picioarele ca fapt divers. Sunt de piele? Nu cred, au tot felul de chestii compozite prin ei. Sunt mai buni decât cei din piele? Cel mai probabil, iar asta e legată de piciorul meu ffff lat. Orice pantof care e din piele, la mine, se lăbărțează și devin treanca fleanca pe pavaj, pentru că na, pielea se întinde și se lasă.

În rest, deși am ajuns la vârsta marilor împliniri, încă mă mir că îmi pot cumpăra adidași de care vreau eu, de fapt pantofii costă relativ puțin, iar numele brandurilor nu se mai transformă într-o barieră financiară de netrecut pentru un copil sărac.

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur