Desigur, e doar un eufemism, nu am fost şi nu voi fi jurnalist niciodată. Oberv însă că a început o leapsă pe blogurile de jurnalişti, în care fiecare din ei spune ce rău îi pare că profesia asta se duce de râpă şi cum ar trebui ca jurnaliştii să fie aşa şi pe dincolo. Iar ultimul a venit de la Petreanu.

Staţi, că nu mă iau de el, omul e probabil cel mai inteligent om din zona asta, iar respectul meu pentru el este nemăsurat.
Doar vreau să subliniez o chestie. Toată distracţia a pornit, sau are le gătură cu…tadaaaaaaaaam, Lucian Mândruţă.

Cum care Lucian Mândruţă? Lucian dragă, băiatul care lua interviuri oamenilor politici sau vedetelor, dragă. Da, ăla care se băga în cada cu apă caldă şi spumă şi îi punea şi pe interlocutori să facă la fel şi să se joace cu răţuşte. Exact, acest jurnalist rasat, cu o conduită ireproşabilă şi cu acele emisiuni în faţa cărora îţi scoteai pălăria.

Revenind într-un registru obişnuit celor de teapa sa, întreb şi eu, ca omu` simplu din popor:

– Auzi, bă Mândruţă, ţie nu îţi plezneşte obrazul de ruşine?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.