Mai sunt 100 ca tine la ușa mea

1 job de genul am avut si eu pe o perioada scurta de timp (8 luni) pana am intrat in concediu de risc maternal.
Job-ul anterior intrase in insolventa (primul meu job de altfel cu acte, ca la negru lucrasem de pe la 16 ani), prin urmare ni s-a spus sa ne cautam de lucru. Zis si facut, m-am pus, am fost 6 luni la interviuri peste interviuri si nimic. Nici acum nu stiu ce nu am facut bine, poate n-am completat ok CV-ul, poate experienta mea de starter nu spunea nimic angajatorilor, dunno. Oras mic de provincie cu putine prospective (pe atunci) de ales. Intr-un final, cand mi-a ajuns cutitul la os si nu ma mai suportam acasa sa primesc bani de la prietenul meu (stateam impreuna), am intrat in primul magazin din kaufland unde era pus un anunt de angajare – magazin partener Orange – si am aplicat.
M-au chemat colegii de atunci la interviu si cum aveau nevoie urgent de un coleg in plus, m-au angajat pe loc. Eu fericita nevoie mare, ca dupa 6 luni de aplicare unde n-am gasit nimic, oau ce tare.

Mbuuun si sa incepem:
– programul era foarte schimbator. Desi mi s-a spus la inceput ca voi avea un tabel clar pe saptamani cu programul fiecaruia dintre noi, in fiecare ultima saptamana din luna ne modificau programul mie (incepatoare) si colegei mele ca sa lucreze ei (baietiii) mai mult si sa ia mai multe bonusuri pe abonamente si vanzari de telefoane (era necesar target-ul pe luna, astfel ciu-ciu salar mai mare).
Si apoi noua (fetelor) ni se spunea ca nu facem destul. Cum sa facem destul, daca ne modifici programul nostru cand nu e vad, cand nu vine lumea la facturat/incheiat de abonamente si va puneti voi baietii pe programul acela bun? Asta unu la mana.
– cu office managerul regional nu aveam ce vorbi. era un arogant din cale afara si sexist pe deasupra.
– Pauza de masa nu aveam, nu exista asa ceva dar nici sa mancam in fata computerului de fata cu clientii nu era voie, evident. Ma duceam practic asa pe fuga si mancam in spate la fumoar 10 minute grabita ca apoi sa ma certe unde am fost (desi anuntasem).
– Venea frigul de la casele de marcat unde era aproape aerul conditionat si frigiderele/congelatoarele de inghetate. Noi nu aveam usa la magazin ci grilaj din acela care cobora. Abia ne-o dat un hanorac, ceva.
– Calculatoare vechi care se blocau cand ti-era lumea mai draga.
– 1 data pe luna faceam rotatie la magazin si duminica o persoana statea de dimineata de la 8 la 8 seara singura cand era nevoie clar de 2 persoane. Imaginati-va clienti nemultumiti si rand de peste 10 persoane, una care poate voia sa-si incarce telefonul, alta sa-si expuna ceva problema si inca unul care voia sa incheie un abonament. Era tare, ce sa spun. Ma stresam numai vazandu-i cat stau la rand. Comentai despre asta? ”Nu te misti destul de repede, de aia e rand”.
– nu am primit absolut niciun instructaj ca la carte, tot ce am invatat a fost stand langa calculatorul colegei mele si furand cat am putut, caci baietii erau foarte ocupati sa-mi arate in vreme ce angajatii de la firma mama – Orange – aveau sesiuni de instructaj specifice ca sa-i invete in programul lor de la A la Z.
– mi-am luat 3 zile de concediu in alea 8 luni cat am fost acolo, doar cand am avut gripa (dupa ce am aflat ca sunt insarcinata) si mi-au zis ca nu sunt team player, ca i-am lasat la greu. say what?
– cand am intrat in concediu de risc maternal (pentru ca, conform legii nu-mi puteau oferi drepturile in calitate de femeie insarcinata la locul de munca: reducerea programului de lucru la 6 ore de la 8, pauza de masa, altele etc) au zis ca m-am angajat la acel job doar ca sa pot primi banii de concediu de maternitate. Atata au inteles din asta, in conditiile in care lucrasem 2 ani inainte si am fost platitoare de taxe si impozite, nu era ca si cum ma angajasem de o luna gravida fiind, ca sa profit de asa ceva…

Sunt mai multe, astea-s doar cele pe care mi le amintesc acuma.

Ma rog, bottom line eu am hotarat sa fiu corecta pana la sfarsit si inainte sa plec in concediu am invatat-o tot ce a stiut pe tipa care urma sa vina dupa mine. Ca am fost prea proasta atunci sau naiva or whatever, precis am fost, da. Pentru ca aveam zero experienta pe atunci la oameni, aveam zero experienta la mojicia lor si ce inseamna sclavia moderna, zero experienta la ce trebuie sa ceara un angajat de la o firma, care sunt red flags-urile. Nu stiam sa ma apreciez si sa ma valorific, care sunt punctele mele forte si cu ce pot veni in fata cu experienta mea. Anteriorul job si primul a fost la un angajator corect si am fost tratata corect pana la final. Asa ca mintea mea nu concepea ca se poate mai rau si ca exista si astfel de situatii.

Anii au trecut, am trecut prin mai multe job-uri, m-am maturizat si am invatat ce trebuie sa accept si ce nu, pe ce sa pun accent. Inca mai am de invatat, clar dar macar ma stiu feri de astfel de oameni. Norocul a fost ca dupa acest job, la terminarea maternitatii, am avut iarasi parte de un angajator super cu colegi excelenti (minusul fiind imposibilitatea maririi salariului la pretul pe care mi-l doream eu) dar unde am fost respectata. Zilele libere erau libere, nu ma deranja nici dracu dupa terminarea programului, fara mancatorie intre colegi etc. Cand am plecat, ne-am imbratisat, am lasat loc de buna ziua si inca ne mai sunam si acuma si vorbim.

Bottomline: da, sunt multi care pun botul pentru ca nu au experienta necesara dar nici posibilitatea sa plece in alta parte (pe moment). Important e sa invete ceva din experienta nefasta, sa nu repete la fel cu urmatorul angajator.