Contul meu
Când eram puști ascultam tot timpul muzică. Aceam un pick-up Tesla, cumpărat cu mari eforturi, oarecum pe sub mână. Nu era cine știe ce calitate, hârâia, păcănea, dar erau cele mai frumoase momente acelea când stăteam turcește pe covor, ascultând muzică.
Și ce muzică. Theodor Munteanu, Alexandru Jula, Angela Similea, Mirabela Dauer, Cornel Constantiniu, Ilie Micolov, George Baker, Iris, Holograf, Savoy, zeci de discuri aveam, frumoase, mirosind a muzică bună. Când făceam rost de 24 de lei, cât era un disc, fugeam repede la librărie sus la Râmnicu Sărat și îmi mai cumpăram un disc, un album nou de-al Mirabelei sau un Iris cumpărat pe sub mână. Alături de cărți, erau cele mai mari comori ale mele.
De ce scriu asta? Am realizat că acum am suficientă muzică, am x aparate digitale care o redau, pot să îmi cumpăr orice album vreau, de unde vreau.
Și totuși nu mă mai impresionează deloc, de oriunde aș asculta-o sau ce muzică ar fi.
În suflet a rămas tot micul Tesla, cu acul său de diamant, păcănind o melodie de dragoste de-a lui Cornel Constantiniu.
Ascultați, asta a fost copilăria mea.
NOU
Ai fost baietel cuminte…
Dadeau la europa libera yes,genesis,queen,deep purple,led zeppelin,doors,ac/dc,etc.
Aparusera pe la inceputul anilor 80 discuri indiene-se vindeau in fata la muzica – am luat back in black (ac/dc).nci nu-l acultam de drag ce-mi era…
Nu am mai cumparat un album,indiferent de format,de cel putin 20 de ani (sa-mi fie rusine?!)
NOU
sa-ti fie 🙂
NOU
Mda… foarte frumoase amintiri.
members.lycos.nl/gromsound/app/tesla_k.jpg
Exact modelul asta il aveam si eu. Si aveam colectia de discuri al tatalui meu, multe discuri cumparate sub mana, straine, unele chiar cu tiraj limitat. Din pacate multe dintre ele s-au deteriorat cand m-am mutat.
Ascultam Hendrix, Deep Purple, Doors, si multe altele, la varsta de 12 ani la maxim, de imi terorizam vecinul de la etaj de fiecare data cand exersa la taragot (era lautar).
Mai am si acuma una dintre boxele de la Tesla, in stare buna, pe care se vede deja amprenta timpului.
Pick-up-ul il am si pe ala in magazie, cred, dar e tot spart si deteriorat.
NOU
eu aveam unul negru, din plastic, cu difuzorul incorporat in capac. vecinul avea unul care isi punea automat acul pe placa. ah, ce invidios eram 🙂
NOU
Am ascultat “ani de liceu”, multumesc. S-au dus vremurile alea, roata vietii nu se mai intoarce. Asa-i, avem pentium, ipod, mp3-uri cu x-features, avem bogatie, da’ nu mai avem chef ca ne-a trecut vremea.
NOU
Mi-ai adus aminte de propriul TESLA… Ba chiar am dat click si pe Savoy. Ma rog. Fiecare cu slabiciunile lui… In alte ordine de idei, eu parca imi amintesc ca dadeam 26 de lei pe un disc. Inca de atunci Bucurestiul trebuie ca era mai scump…
NOU
Eu prima data mi-am luat discurile si cand a vazut mama cum ma uit la ele in fiecare zi si-a zis ca poate-as fi interesata sa le si ascult si mi-a cumparat pick-up. Nu mai tin minte ce marca era dar avea capac transparent si era patratos. Avea si doua boxe mari de asculta tot blocul aceiasi muzica ca mine, indiferent daca avea chef sau nu.
NOU
eu aveam si povesti. mereu le ascultam cu fratele meu. si acum le mai am, dar din pacate pick-up-ul nu mai merge. la universitate am vazut un nene care vindea discuri…
NOU
Si tie iti place sa o arzi oldschool ?
Nau unii cum sa inteleaga ca nu au crescut cu discuri si casee …
NOU
io eram mai mititel si ascultam povesti la pick up ,iar dupa 89 a cumparat mama un casetofon INTERNATIONAL cu dublu deck ,nebunie totala ,inregistram casete ,le lipeam banda cu scotch cand se rupea ,aveam propria mea “casa de discuri” 😀
undeva printr-un cotlon cred ca mai exista discurile de la pick up ,magnetofonul rusesc al lui tata si niste benzi.
cei mai buni DJ mixeaza in continuare pe discuri de pick up 😛
pick-up meu era unu alb cu difuzor incorporat,nu stiu ce marca ,dar era cel mai tare si mai frumos si bestial ,pt ca era al meu .
NOU
🙂 eu nu am avut pick-up. In schimb cei peste 30 de ani isi aduc aminte cu siguranta de mania magnetofoanelor, manie care era in perioada anilor ’80. Depeche Mode, Mettalica, Sandra, Modern Talking, C.C. Catch, erau deliciul acelor ani. daca caut bine prin pod, sigur am sa gasesc benzile si batranul meu magnetofon Rostov, care era o adevarata comoara pe vremuri, alaturi de celebrele Akai. dar vremurile au trecut, noi imbatranim, si, incet incet ne ducem dracului, aici, unde, parafrazandu-l pe arhi, “nici apocalipsa nu vine”!
NOU
oh stolojansky, aveam un kashtan cu 2 boxe gigantice, auzea tot cartierul de la ele. Ice Mc – Scream!! :))
NOU
hehe…eu aveam, daca memoria nu-mi joaca feste, ceva statie si boxe Dynacord(parca asa se scrie) de 140 W. Era ceva pe vremuri, doar ca, in perioada aia locuind la bloc, nu puteam sa ma manifest asa cum as fi vrut. Dar imi aduc aminte cu infinita placere, de momentul majoratului, care, din fericire l-am prins in ’91, cand cu mai bine de o saptamana inainte, am facut anunturile de rigoare in cvartal, si, statia si boxele mele au putut evolua la intreaga lor capacitata, chiar daca ceva rude s-au plans aprox. o saptamana de dureri in diferite zone ale capului..:)). Frumosi ani…
NOU
Anul trecut mi-a adus Mos Craciun AC/DC – Flick of the switch pe vinyl. Cadou de la sor’mea cu ocazia faptului ca Flick of the switch a fost prima caseta cu AC/DC cumparata.
Cu toate gajaiturile si sariturile (pick-up Tesla mono, mint condition, dar peste care au trecut ceva ani) tot mi se pare dementiala experienta.
NOU
Eu am fost norocoasa ca am dat peste colectia alor mei cand inca nici nu eram la scoala- Doors, Deep Purple, Led Zep, Yes, Ac/DC, Beatles, Rosu si Negru, Phoenix, Celelalte Cuvinte, (etc) si tooooate discurile Iris. O comoara, pe bune. Le-am iubit chiar mai mult decat am indragit povestile. Cand stricam cate un ac innebuneam de frica sa nu le zgarii.
Mi-ai amintit sa le sterg de praf si sa ma bucur de paraitul placilor. Sentimentul e unic.
Frumoasa postare:)
NOU
Acum ascult aproximativ exclusiv muzica de atunci. Va recomand Smart FM – 107.3. Si mai erau si emisiunile TV – genericele acelea mi-au ramas intiparite in minte… le-am grupat intr-o zi… ccscristi.blogspot.com/2009/06/lumea-inainte-de-89.html
NOU
noah, io is mai proaspat, so to say, am prins “doar” casetele si un magnetofon vechi pe care l-am folosit pe post de amplif.
da’ nu mi-e dor de vremurile alea.
NOU
Multumesc ca mi-ai adus aminte de minunile astea.
NOU
Desi sunt mai tanar decat tine, imi aduc aminte de pick-up si de albumele faine pe care le-am ascultat la el. Si, deasemenea, imi aduc aminte de magnetofon. Ascultam abba si beegees… Ce vremuri…
Si, apropo de albume. Ultimele doua cumparate au fost un “mugur de fluier” si “a night at the opera”… pe vinyl. Se intampla prin 2004.
NOU
Problema nu e ca se asculta de pe vinil sau de pe iPod, ci pe vremea aceea mai erau si artisti cu voce, iar acum 80% sunt de cacat
NOU
Hehe, ce mai umpleam eu camera cu discuri cand eram mica. Aveau ai mei o colectie impresionanta, de la Maria Dragomiroiu, Mondial, Phoenix si alti artisti romani, pana la Shirley and Johnny, Boney M si unii de care nici n-am mai auzit ulterior. Plus o multime de piese de teatru, a caror replici le invatasem pe de rost.
Evident, copil curios si neastamparat din fire, mi-am bagat nasul prin pick-ul, facand pe mesterul, astfel ca in scurt timp a devenit doar un obiect decorativ.
Si acum mi-e dor sa ascult vinyl-uri, ca doar mai am cateva placi pe acasa (ale’ mai dragi dintre toate), doar ca nu am unde… 🙂
NOU
da si fratele meu l-a reparat pe-al nostru, de mergea numai la BPP de 45
NOU
aveam un pick-up negru, mostenit de pe la taica-meu cu boxa incorporata, dara aveam si boxe suplimentare. Nu stiu cum ii zicea. Mai pe urma, nu cu mult inainte de 89 (sau imediat dupa- nu mai stiu), a luat unul nemtesc (nu stiu de pe unde, care se punea automat pe placa! Super meserie. eram cel mai tare! Fara a socoti magnetofonul unchiului meu, Kkastan parca (sau asa ceva). Si mi-a adus tata din URSS niste discuri cu Deep Purple si Creedence si Stevie Wonder. Marfa, tata! pe lange cele n-spe romanesti.
NOU
stie cineva daca AC/DC Back in Black a facut parte din prima serie de cinci discuri indiene aparute in anii 80? nu-mi aduc aminte
in rest va invit cu drag sa cititi articolele de la www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/84801/MY-MUSICAL-BOX-Mahavishnu-Orchestra-Birds-of-Fire-1973.html, si restul…despre farmecul discurilor de vinyl