X-Factor plânge cu lacrimi de sânge

Sau cum Bănică plângea de emoție la notele false ale unui puști.
Nu mă mai uit la concursurile de talente de la televiziunile românești. În primul rând, calitatea concurenților a scăzut enorm, totuși sunte o țară mică, nu prea ai de unde să tot aduni voci de aur. De aceea, aduci voci de fontă.

Second, jurații actuali deja nu mai sunt pe nici un calapod cu mine. Dacă înainte nu o sufeream pe Loredana Groza, care îmi provoacă urticarie de fiecare dată când o văd, acum a apărut și Ștefan “Oameni buni” Bănică și, țineți-vă bine, Tudor “vinosătefutînhotelcișmigiucămiefricășitremur” Chirilă. Ceea ce e deja mult prea mult pentru mine.

În al treilea rând, pentru că s-a văzut că merge, deja se marșează pe cazurile umanitare la fiecare concurent. Fiecare din ei are o poveste tristă, provine dintr-o familie dezorganizată, i-a murit mamma/tata/pisica/catelul, mama e la căpșuni, vrea să dovedească ceva cuiva sau să mobileze bucătăria prost utilată a bunicii.

Și aici apare problema. Pentru că jurații nu mai au de unde să aleagă, sunt nevoiți să aleagă cele mai bune mediocrități. Dintre mediocrități.

Iar vineri (sau sâmbătă, când o fi fost emisiunea), am scăpat televizorul pe xfactor, la timp să urmăresc povestea tristă a unui puști care…blabla, sigur va muri cândva. Și puștiul începe să cânte una din behăielile lui Bănică, iar Bănică începe să lăcrimeze și să îi tremure barba, plin de emoție.

Singura problemă e că puștiul cânta fals. Nu fals, groaznic de fals, uluitor de fals, incompatibil cu scena de fals. Orice om cu cea mai mică urmă de ureche muzicală și-a băgat atunci o andrea în ureche și a zgârmănat cât de tare a putut, ca să nu mai audă mizeria aia.

Doar Bănică plângea de sărea cămeșa de pe el.
Nu am idee dacă l-a trecut sau nu, cred că da, pentru că erau toți în delir acolo. Am schimbat rapid, rămânând cu urechea arsă de falsetul ăluia și retina impregnată de lacrimile false ale lui Bănică.
Și cu hotărârea nestrămutată de a șterge protv-ul și antena din grilă, pe perioada emisiunii

Bun actor.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.