Contul meu
later edit: Și un link relevant, cu un primar PNL.
Citeam aseară, din greșeală, pentru că am zis că nu o mai fac, un comentariu pe facebook, unde zicea unul ceva de genul că Dacă făceai asta bunicii mele, te bătea de te zvânta, după care îți dădea un blid de supă caldă, să te omenească. Citatul e ușor aproximativ, dar sumarizează ce vreau să spun.
Mi-am adus aminte, citind asta, de un cuplu pe care l-am văzut în pe plajă, în grecia. Români, tineri, 2 copii, fetite, de vreo 4-7 ani, plus unul în burtică. Erau veniți cu mama soțului, probabil pe post de bonă, să poată să mai respire și ei.
Băi, vă spun, cât a urlat baba aia împuțită la fetițele alea, nu a făcut-o nimeni. Toooot timpul, absolut tot timpul avea ceva de urlat, de reproșat, ceva nu făceau bine, ceva greșeau, se jucau unde nu trebuie, foloseau nisip de care nu trebuie, mâncau greșit, ORICE făceau greșit. Fetițele, de altfel, fiind cuminți și liniștite, se jucau frumos una cu cealaltă, singurele momente în care erau speriate de bombe erau când urla hoașca după ele.
Cu siguranță, peste ani și după ce babornița va crăpa, și fetițele acelea vor avea amintiri melancolice despre cum le bătea bunica de la usca, dar ce femeie minunată era și le făcea supă de găluști, ca să își revină după bătaie și să conștientizeze că au greșit.
Nu, dacă te-a bătut bunică-ta, măta, nu au făcut-o din dragoste și nu erau niște ființe minunate. Erau niște ființe abuzive, iar tu suferi de sindrom Stockholm și ajungi să consideri că a fost ok totul. Eu am luat bătaie, dar uite ce bine am ieșit. Nu, nu ai ieșit bine. Ești un om bolnav, cu un sindrom descris științific, care are nevoie de tratament psihologic pentru a ieși din această buclă a violenței. Îi mai dau și eu o palmă copilului meu, că doar așa învață. Vezi mai sus, ești un om bolnav care copiază comportamentul abuziv al părinților și bunicilor săi. Nimeni nu învață ceva de frică, de frică înveți doar să simulezi mai bine, să te ascunzi și să minți natural.
Nu fiți imaginile părinților și bunicilor voștri. Chiar dacă aveți amintiri drăgălașe, care se suprapun peste bătăile primite, nu faceți decât să duceți mai departe un comportament abuziv bolnav și să creșteți niște oameni cu tare comportamentale, la rândul lor.
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
colegul meu de banca din generala si liceu.
tip istet dar cu o frica de taxu ce n am vazut. Taxu era sus pus pe vremea aia si probabil ca era mega phutut atat politic cat si profesional la treaba si nu putea face declick acasa. Cred ca asta e motivul comportamentului.
cand il vedea, ingheta. bainene, efectiv ingheta. nu numai ca ii zicea “sarumana” dar vedeai cum efectiv se metamorfoza. Desi eram prieteni, era o competitie intre noi, in special la unele materii.
Taxu intreba mereu ba cat a luat ala asa. A, peste tine? Baga…
Si bietul copil isi punea singur notele in carnet sa vada ala acasa ca e top de top.
L am cunoscut si eu pe taxu cand eram la amicul meu si invatam impreuna. A aparut ala, am zis gata, nu trebuia sa zica nimic, simplu emana mega toxicitate in jurul lui.
Am plecat si am zis ce bulan ca am parinti normali. Nu mai zic ca a inceput el sa vina la mine si a vazut alt mediu..glume cu ai mei, stare relaxata, normala.
Trist.
NOU
Bunica mea, care e undeva sus acum, mă ținea legat cu un brâu de cadrul patului, ca să poată face treabă prin gospodărie și să mă știe in siguranță. Să nu credeți că se întâmpla zilnic și mă ținea cu orele. S-a întâmplat de câteva ori.
Nu a dat niciodată în mine, se trezea la 3 dimineața ca să-mi pună să mănânc dacă eu ceream asta (da, se mai întâmpla).
Eh, imaginați-vă acum un astfel de comportament cum ar fi judecat
NOU
Nici macar nu trebuie sa ne imaginam: www.eva.ro/mama-si-copilul/jurnal-de-mama-singura/adevarata-poveste-a-copiilor-legati-cu-sfoara-ca-sclavii-in-prima-zi-de-scoala-articol-amp-221605.html
NOU
ai avut o bunica cretina, imi pare rau de tine
NOU
ai avut o bunica cretina
NOU
Cretin ești tu că ai citit dampulea și nu ai înțeles nimic.
NOU
Biserica ne invata ca animalele nu se duc sus.
NOU
Tehnic, bunca nu era o cretina, ba chiar putea sa patenteze inventia (vezi scaune de joaca pt bebelusi cu centuri de siguranta si playpen-uri), dar din faptul ca iti amintesti de asta indica faptul ca nu aveai 2 ani, ci vreo 5…6….7? varsta la care cred ca putea sa vobeasca cu tine, sa-ti explice sau sa te tina pe langa ea si sa te implice in activitatile ei…. deci…fix ce zice Arhi.
NOU
Da unde am zis eu că îmi amintesc? Mi-a zis mama.
Cea mai veche amintire o am de cand am împlinit 5 ani. Bunica nu a dat niciodată în mine. Mamă ce panseluțe ați fost, smbg
NOU
acum imi explic eu chestii…:))))
NOU
Si pe mina ma lega tot asa. Imi lasa niste biscuiti de rontait si sanatate ca avea treaba toata ziua nu putea sa ma care si pe mine cand dadea cu sapa. La fel si pe varu-miu mai tarziu.
N-am nimic sunt cel mai sanatos in plm. Daca nu ma lega creca ma aruncam numai cap de pe pat si ajungeam ca panselutele de mai sus
NOU
Asa era la tara atunci, pe la inceputul anilor ’90, dar bag de seama ca mai toti au crescut la bunicii care stateau intr-un bloc din Colentina.
NOU
Un inculpat-candidat isi face el sensul giratoriu la targu mures. ardealnews.ro/2020/09/17/video-un-candidat-la-primarie-tupeu-de-bombardier-noaptea-ca-hotii/
NOU
Citeodata nu stiu cum sa fac sa mentin un echilibru…
Simbata trecuta intilnire cu prietenii pustiului, joaca si pictura experimentala (culori turnate in pahar apoi totul se rastoarna pe pinza). Avea deja albastru in paharul lui, cauta rosu. I-am propus o alta combinatie de culori. A iesit un “tablou ” abstract placut, interesant, dar am vazut ca entuziasmul se stinsese in ochii lui. MI-am spus: Ok, am invatat lectia ca trebuie sa il las sa-si exprime gusturile , oricit de nepotrivite mi se par. Cel mult pot incerca sa i le educ.
Luat deoparte, explicat ca are toata libertatea de a-mi atrage atentia cind i se pare ca ii impun chestii.
A prins repede, impielitatul . Ieri, aflindu-ma in oras, am vazut un tricou simpatic pentru el si l-am cumparat. Cind l-a vazut, m-a intrebat daca il oblig sa il imbrace! Un dus rece!
Mi-am amintit de maica-mea care imi cumpara mereu de imbracat pe principiul ” material bun, se spala usor si cu un numar mai mare, sa fie si pentru la anul” fara nici o coordonare intre stil si culori… Iar eu stiam ca nu puteam avea cerinte particulare, ca as fi ramas fara bluza noua, eventual si cu o scatoalca peste cap de la taica-meu…
Acu’ ce sa fac, sa incerc sa-l conving sau sa schimb tricoul?
NOU
schimba tricoul:))))
NOU
Schimbă copilul. Ia unul căruia îi place tricoul.
NOU
Dacă pe tine bătaia mancata te a făcut un om bolnav nu înseamnă că toți care au luat bătaie de mici sunt asa. Nu mai proiecta pe ceilalți problemele tale
Super răspuns, se vede ce om ok ești. Ce frustrare mi-am vărsat eu? Ah?
NOU
pai uite, tu iti versi frustrarile pe net. du-te si fute-i una muma-tii, ca nu te-a batut suficient, se pare
NOU
Nu bă, dacă tu nu ai ieșit un om violent cu copiii tăi după ce ai avut o copilărie plină de bătăi nu înseamnă că ai ieșit un om normal!
Tocmai, sechelele rămase de la bătăile primite te-au făcut să-ti fie frică să aplici violența asupra copiilor tăi știind ce ți-a lăsat în suflet!
Nu mai încerca să faci pe viteazul, când printre amintirile frumoase cu părinții se strecoară și momentele în care încasai bătăi zdravene!
Pe mine m-o fi iubit mama, dar pot să-ti descriu cu lux de amănunte fiecare bătaie luată și și motivele întemeiate pt care am luat-o!
Nu bă, copiii nu se bat, frustraților! Indiferent ce ar fi făcut!
NOU
numai psihologi pe aici.
NOU
Hahaha ha, sa știți ca între o copilărie fără bătaie și una plina de bătăi exista f mult loc pentru o copilărie normala în care ți-o iei câteodată când sari rău calul. Dar voi ăștia bine de tot bătuți nu mai gândiți asta, la voi orice palma la fund este egala cu o bătaie cruntă, într-un fel trebuie sa ieșiți în fata cu atitudinea asta neconforma cu realitatea doar ca să va mințiți singuri ca poate asa compensati ce ați trăit când erați mici. La fel ca foștii fumători care devin cei mai mari zeloti ai interzicerii fumatului care ar fi în stare sa bage oameni în pușcărie pentru ca au exhalat fum de țigară pe strada. E clar ca ati rămas cu sechele, dar asta nu înseamnă că toți am mâncat bătaie ca voi și suntem la fel de marcați. Când faci ceva rău cu intenție ca copil consider ca trebuie sa existe niște consecințe reale, pe care chiar sa le simți. Dacă ma uit la copii din ziua de azi nu pot sa nu observ f multă obrăznicie și tupeu care ar fi fost la un nivel mult mai mic dacă ar fi existat în viata lor consecințe pentru comportamentul neadecvat. La fel cum focul arde și răutatea are o consecință. Dacă răutatea unui copil nu are consecinta pe care sa o simta, ca e bătaie ca e alt fel de pedeapsa, ce crezi, copilul va considera ca asa e în viața, faci răutăți și scapi nepedepsit. Nu cred ca este cineva care sa conteste aceasta realitate. Încă odată, nu mai proiectați pe alții probleme voastre, nu toți suntem la fel.
NOU
Votez Nicusor Dan!
NOU
Don’t feed the troll! Feed the stray dog!
NOU
Eu nu inteleg cum permiti parintii bunicilor tratamente din astea. Adica sa fi fost de fata la un urlet sau comportament de genul asta, oricat de mama ar fi mama, o scuturam de-i mergeau fulgii. Probabil ca si parintii isi educau copchiii in acelasi stil duios.
NOU
posibil, poate erau genul unde mamicuta dicta totul si ei nu au cuvant de spus
NOU
Sau parintii vor sa se joace de-a “good cop, bad cop”
NOU
In primul rand, cine merge cu parintii/bunicii, in concediu, la varsta aia?
NOU
S-a schimbat destul de mult comportamentul copiilor , dar și al părinților în ultimii 30 de ani . În anii ’80 societatea era mult mai violență față de cea de azi chiar dacă mediatizarea excesivă făcută isprăvilor de azi ne-ar face să nu credem acest lucru.
În anii ’80 , atunci am crescut eu , bătaia era omniprezentă . Se băteau copiii între ei , părinții ii băteau pe copii , părinții se băteau între ei , vecinii și colegii se ciomageau s.a.m.d. România era un fight club cu 23 de milioane de victime/agresori .
Azi lumea se revoltă când apare o filmare cu niște copii care sunt bătuți de adulți sau se bat între ei . Atunci erau niște fapte atât de normale încât doar victimele erau revoltate . Nu era săptămâna să nu vezi vreo cafteală la școală , în față blocului , la vreo coadă . la meciurile de fotbal .Era aprope imposibil să treci prin copilărie fără să ți-o furi de la părinți, profesori , alți copii, sau dela “bagabonți ” .
Merg și azi mult pe jos prin oraș însă cred că nu văd mai mult de 2-3 asemenea incidente live /an . Multe înjurături , amenințări , urlete , însă parcă s-au dus vremurile în care se lasă cu sânge , capete sparte , oase rupte , cuțite înfipte în dușman .
Să se fi mutat pe net toată violență , sunt oamenii de azi mai pașnici , copiii au devenit (prea ) cuminți, părințîi nu-și mai altoiesc așa de des odraslele ? Așa mi se pare , bine ar fi să fie asta realitatea nu doar părerea mea .
NOU
o posibila explicatie a reducerii agresivitatii :
en.wikipedia.org/wiki/Lead%E2%80%93crime_hypothesis#Research_on_lead%E2%80%93crime_correlation
NOU
Violenta a ramas, nu s-a dus nicaieri. O rumegam in noi, zi de zi. Uita-te la fetele incruntate ale oamenilor, de pe strada. O refulam pe internet, in trafic, asupra celor mai slabi.
NOU
A trecut de anii 80. Prin anii 90 am luat bataie in cartier de la doi copii de 16 ani,de s-a speriat lumea in troleibuz cand mergeam la politie,de halul in care aveam capul si fata umflate. Cand am ajuns la circa 7 de militie,militianul de la poarta m-a intrebat ce masina m-a lovit si daca stiu nr de inmatriculare. Cand mergeam cu jepu’la adresa agresorilor,militienii imi spuneau ca asa sunt baietii si de ce nu am dat si eu,incercand sa ma convinga sa renunt la plangere. Chiar m-au convins,dupa ce i-au batut cu palme peste fatza vreo 5 militieni ,in holul sectiei,venind unul cate unul. Ai mei cand m-au vazut au mers inapoi la sectie si am ajuns la tribunal. Cred ca dupa 2000 a inceput sa se schimbe mentalitatea.
NOU
De cate ori ma intorc in Romania (nu am plecat niciodata de tot), prima chestie pe care o vad e prostia agresiva. Uite, m-am intors de la nordici si i-am facut unuia semn ca il las sa iasa din parcare: a scos capul pe geam sa ma injure. Deci nu, agresivitatea a ramas.
Agresivitatea verbala in familie, reprosurile, sunt similare cu bataia din punct de vedere pshilogic, pentru ca te anuleaza ca persoana. Am pe cineva aproape, foarte aproape, si nu e bunica… Ai mei copii invata ca e OK sa gresesti, sa iti exprimi emotiile etc… Dar daca la un moment dat vine un potop de urlete cand nu mai esti calm, ce sa intelega?
Ah, va rog nu va dati cu presupsul, ambii parinti fac terapie.
NOU
Nu, nu vor fi doar amintiri melancolice, vor deveni si ele “urlatoare”. Ca ce vezi in jur, la fel te comporti. Am in casa exemplul. Mama urla si mai nou a inceput sa urle si a mica de 8 ani ca ce vezi aia faci.
NOU
asa este
NOU
Decât să o bată, mai bine urlă, nu?
NOU
Abuzul e abuz, indiferent ca e fizic sau verbal. Devii la randul tau agresiv, fricos, eviti oameni, etc. Nu stii unde dai si unde crapa. Ideea e sa te feresti de reactii disproportionate sau sa-ti versi nervii pe copii.
NOU
Corecția fizică la mine, exista aproape zilnic. În vacanțe la bunici, ăl bătrân fusese șofer profesionist, educat la coada vacii, diabetic și care intra în picaj după 100 de țuică. Făcea câte o criză de nervi din nimicuri, consecințele erau nasoale.
Copiii, preluaseră din comportamentul său (maică mea, în cazul meu dar ea avea și un frate, nici ăla nu era la semne). De atunci am învățat să evaluez corecția fizică în funcție de situație, meritată sau nu (cf unor norme de bun simț sunt foarte capabil să administrez corecție fizică dozată specific unui individ care de exemplu lovește o femeie sau chinuie un animal). Asta cred că e singura parte utilă în cazul meu. Am învățat pe pielea mea că e eficientă în anumite cazuri și la anumite persoane.
În rest, la mine a fost relativ ușor, când am mai crescut am învățat să folosesc expresii de gen “dacă mai ridici odată mâna, mori.”. Zâmbesc acum, dar în momentul ăla am fost deosebit de convingător.
Am rupt demult relația cu ei și mai apar ocazional ca să mai înmormântez pe câte unul (pe banii lor, dacă au fost suficient de prevăzători să și facă rezerve dar am un unchi îngropat în colțul saracilor fiindcă doar acolo a fost loc din 18 milioane ajutor de înmormântare).
Fiecăruia ce merită.
Lipsa de empatie e una din chestiile dezvoltate ca mecanism de apărare dar o prefer oricând față de scenariul cu bunica care te plezneste și apoi îți face o supă. Bwahahaha, supă mi fac eu de la 13 ani, nu tre să-mi facă nimeni.
NOU
Ce rușine, să fii îngropat cu săracii.
NOU
“Ce rușine, să fii îngropat cu săracii.”. Bai, prin Ardeal cred ca e.
NOU
Hahahaha. Ia fă tu parte din elită, laudă te că ai fost inginer sau ce pwla mea mai erau pe vremea lu’ Ceaușescu, toată famelia venind la tine în concedii, fă chefuri de ălea cu cisterne de vin, toată lumea te saluta cu domnu inginer în sus și n jos și vine oaia neagră a familiei care la 13 ani și a băgat pwla în tine și să rânjească din postura de responsabil cu înmormântarea, făcând față la toată famelia: “banii de loc de veci, de biserici și popi și pla mea de cocături și bocitoare și muzică și ce pwla mea mai vreți voi. Nu? Mno, exitu’ e sus în dreapta.”
Mie personal o să mi ajungă o cutie de conserve de aia de 300 de grame de vită în suc propriu și aruncat pe marginea drumului. Altora le trebuie cavou, marmură și granit, slujbe și căcat. Zi ce vrei mon ami: când o să trebuiască să ingropi pe careva, o să ai gesturi de făcut. Respect și căcaturi de ăstea.
Respectul nu-l primești decât dacă l meriți. Altfel ajungi în lada de gunoi.
NOU
Votez Nicusor Dan Primar al Capitalei!
NOU
Don’t feed the troll.
NOU
Tampitu’ asta de primar isi tine fetita dezbracata in timp ce o “disciplineaza”! Spune ca tocmai iesise de la dus! Atat de urgenta a fost “disciplinarea”? Nu putea sa astepte sa se imbrace copila? Doar un un psihopat si jumatate poate face asta. Protectia copilului trebuie sa intervina, asa afla si ticalosul ca abuzurile parintilor impotriva copiilor sunt interzise si pedepsite prin lege! Auzi la el ca nimeni nu are voie sa se bage in treburile lui! ‘
NOU
Asta am zis mai devreme, la Zoso pe blog, repet si aici.
Pare abuz sexual si pedofilie in toata regula. Si faptul ca a filmat, o da in pornografie infantila fara probleme. Cu ce motiv dezbraci o copila si o pui sa repete astfel de cuvinte (“sunt o fetita obraznica”)? Asa ceva vad doar in filmele porno de tip fetish, altfel nu are nicio logica si nicio noima.
Din clipa in care te poti sterge si spala singur la fund, corpul tau e al tau, nu are voie nimeni sa te dezbrace cu forta, nici macar parintii, cu atat mai mult cu cat tu esti copil iar el e adult.
Hoitul asta merita plimbat gol prin oras, legat in lanturi, pana ii sangereaza talpile. La puscarie sa stea dracnea, asta merita sa simta umilinta, frica, durerea si rusinea pe care a simtit-o fetita aia.
NOU
@Jupaneasa Cand am vazut filmarea mi s-a zbarlit parul ca la lup!- Ce dracu’, asta se comporta ca un pedofil, mi-am zis! Nu este in regula ce face el acolo cu copilul. Deloc! Si e revoltator ca sotia lui, in loc sa-si apere copilasii, il apara pe el.
In celalata inregistrare se desfasoara monstrul iar cu injuraturi si lovituri si se aud glascioarele speriate ale copiilor cum se incurajeaza intre ei si o apara pe vita aia de mama-sa!
In lumea animalelor, mamele isi apara puii de tatii agresivi cu pretul vietii lor! In lumea noastra se aliaza cu ei! Care-i om si care-i caine atunci?
NOU
Eu am luat ceva bataie la viata mea, de cele mai multe ori fara sa fac absolut nimic. Am doi baieti, sub trei ani, tot timpul pusi pe nazbatii si care vor tot timpul sa faca doar ce vor ei, pot deveni enervanti si insuportabili, dar nici o secunda nu mi-a trecut prin cap sa-i bat, sau sa urlu ca descreieratul la ei. Chiar stau si ma intreb cat de psihopat trebuie sa fi sa dai intr-o fiinta asa mica si slaba.
NOU
Asta ma intreb si eu.
NOU
Mama m-a batut pe toata perioada scolii. De fapt pana pe la 18-19 ani. Pentru note, pentru cate un cuvant scris urat, pentru o cana sparta (in conditiile in care ea e campioana la spart vase) sau pentru “da ceilalti cum au putut sa ia o nota mai mare”. La un moment dat cand aveam vreo 10 ani, vara’mea s-a impiedicat si a cazut si a zis acasa ca am impins-o eu, desi nu era adevarat. Ghici cine a luat o cafteala sora cu moartea, fara sa fie intrebata daca e adevarat sau nu.
Acum imi spune ca de fapt nu ma batea pentru note, ci pentru ca ii “raspundeam”. M-a invatat sa mint, sa ma ascund, sa simt ca niciodata nimic nu este suficient si ca nu merit sa fiu iubita asa cum sunt. Si mai rau, considera ca orice realizare a mea este strict pentru ca m-a batut si nu are nici o parere de rau in legatura cu modul in care m-a crescut. Sunt tare curioasa cum va fi ca bunica…
NOU
N-o face bunică.
NOU
nu iti lasa copiii pe mana ei
NOU
Baiatul meu are 2 ani si 9 luni. O singura data l-am certat, acum vreo 2 luni, cand eram la munte si l-am prins ca deschisese usa la soba sinse juca cu carbunii si cu cenusa. Saracul….l-am certat asa de rau ca a plans. Dupa asta m-am dus in alta camera si am plans si eu. Nu imi pot inchipui cum poate un parinte sa isi loveasca copilul, indiferent de circumstante. Am facut bine ca l-am certat, ca era periculos ce facea, dar a invatat ca nu mai are voie acolo. Nu pot decat sa sper ca nu o sa mai fie nevoie sa il cert vreodata.
NOU
Mie îmi vine să-mi bat copilul aproape în fiecare zi… Dar ce sa vezi, copilul vrea sa exploreze, sa învețe, sa încerce, sa se joace… Nu o voi face niciodată. Poate e normal sa îmi treacă prin cap după ce am zugrăvit în casa și fiimea s-a gândit sa facă și ea la fel cu finetti… Aia e. Ne distram!
NOU
Din cand in cand lovesti cu câte un articol din ăsta care si acum, la 41 de ani ai mei imi face stomacul ghem. Am avut o mama extrem de abuziva si un tata foarte tolerant. Tata a murit cand eu aveam 16 ani si am ramas cu mama. Aveti cuvantul meu de om ca si acum mi se strange pielea pe spinare cand ma gandesc câtă bătaie am mancat. De mica, nu stiu cati ani sa fi avut, 4-5 ani, mancam bataie cu lingura de lemn, cu absolut orice gasea, ma lovea cu capul de pereti si de usi, m-a tuns in somn si a incercat sa imi dea foc.
Nu vreau sa ma intind prea mult cu povestea, dar pe fiul meu l-am lovit o singura dara si regret si acum. Nu stiu cum de mi-am iesit din minti atat de tare si imi pare rau.
Cat despre mama, e batrana si bolnava, s-a operat si ma ruga la telefon sa vin acasa sa stau cu ea si eu nu aveam nici o reactie. Nu pot sa simt nimic in relatia cu ea. Nici mila si nici ură. Chiar si acum cand mai vorbim la telefon simt cum răzbate rautatea din vocea ei si ma bucur nespus ca sunt la mii de kilometri distantă.
NOU
Of, of, foarte complicate relatiile astea. Pacat ca parintii nu gandesc in perspectiva, cum se va intoarce foaia peste cativa zeci de ani. Ura de obicei e de moment, dar proiecteaza frustrari si amintiri neplacute pe termen (foarte) lung. Cred ca nu poate sa te condamne nimeni pentru ceea ce simti.
NOU
Dap, e creepy rau sa simt cum inca mi se strange stomacul acum, la 41 de ani, cand aud o legatura de chei in usa de la intrare. Sau o sonerie…
Al meu a trecut de faza in care dadea cu ce gasea la indemana; si-a adus de la fabrica un furtun pe care l-a cautat el sa aiba “cadere si balans bun”. Pulanele politiei cred ca erau parfum pe langa asta…
L-am iertat? Poate. Am uitat? Niciodata. Pot sa spun ca nu a stiut mai mult.
Aparent sunt om normal… dar oare cat de sus as fi putut “sa sar” daca in loc de batai aveam incurajari si sustinere? Probabil ca nu voi afla niciodata.
Am copil adolescent, anul asta a intrat la facultate. Multe contre, chestii de adolescent, am ales sa il incurajam si sa ii aratam ca il iubim asa cum e. Aasta ii da mai multa incredere, si, cel mai important, il face sa sune acasa.
NOU
Verile cand stateam la sat cu bunica erau tare faine!faceam de toate,de la adus caini de pe strada in casa, rupt vita de vie pt.”sarmale”,fugind dupa vecini cu galeata de apa,sapam jumate de gradina sa gasesc o amarata de rama pentru pescuit-niciodata nu m-a batut,daca greseam imi explica.Era genul de bunica care iti povestea din carti,canta foarte des si vesnic cu zambetul pe buze.Ma gandesc cat noroc am avut cu asa bunica.Candva o voi revedea,pana atunci o vad doar in vise si tare mi se face dor de ea.
NOU
Mai vorbim când ajunge pe la pubertate si, de exemplu, o împinge pe ma-sa care e cu un cap mai scunda decat el.
A fost prima data când i-am cârpit una în 13 ani. Încă e șocat de doua zile.
Eu am fost bătut când eram mic la greu, tocmai d-aia am evitat sa ii trag vreuna pana acum, însă acum a întrecut o limita.
NOU
uite, fix asta discutam acum 20 min cu partenerul meu, tatal bebelusului din burta… ce faci in situatii ca astea…cand e rebel, nu asculta, te sfideaza sau chiar te impinge/loveste… teza mea e si atunci trebuie sa analizezi cum s-a ajuns acolo, ca probabil este cumva tot rezultatul actiunilor tale…daca nu imita cumva un comportament vazut in casa, daca nu reflecta atitudinea parintilor unul catre celelalt, daca nu cumva nu acorzi suficienta atentie unui lucru(anturaj, role-models), daca nu cumva ai facut tu ceva sa ii pierzi respectul si increderea…Teoretic, cu toata rebeliunea adolescentei, pana la 13 ani ar trebui sa fi construit deja o relatie buna cu copilul, bazata pe respect reciproc si incredere, astfel incat sa nu te imbranceasca… Nu stiu daca teoria mea e valida, si mi-as dori sa nu ajung in astfel de dileme, din fericire mai am mult timp sa construiesc, sa invat si sa ma schimb eu, daca e cazul, avand in vedere ca al meu e inca in burta.
NOU
Eu provin dintr-o familie “nervoasa” ca sa zic asa, in care s-a tipat si urlat mult, din fericire fara violente, daca le excludem pe alea asupra mea (si nu eram vreun caz special, si ceilalti copii si-o luau in mod constant). Tocmai de-aia in familia pe care am construit-o eu, am tinut la o atmosfera de calm, iar de violenta nici nu se pune problema.
E varsta cand baietii isi resping mamele din motive care depasesc cadrul acestei discutii, asa ca eu incadrez noul lui comportament zeflemitor fata de maica-sa in normalitate. E modul oricarui puber de a arata ca a devenit mascul, de aceea respinge orice asemanare sau asociere cu o persoana de sex feminin. De-aia nu se mai lasa pupat de ma-sa si prefera compania lui ta-su pe care il ignora pana anul trecut.
Testosteron mult, minte putina, dusuri de 2 ore, pornache pe sestache, conflicte din ce in ce mai dese cu prietenii de aceeasi varsta in care vor sa arate care o are mai mare.
Dar asta nu inseamna ca daca adopta violenta ca mod de exprimare, nu ar trebui sa o cunoasca si de partea cealalta a baricadei. Nu pot sa accept un comportament violent din partea lui fata de maica-sa. Azi o împinge, maine poate ii da una. Si de-aia consider ca am “vorbit” pe limba lui.
NOU
sunt de acord la faza cu violenta fata de mama. ce oferi, aia primesti, deja nu mai e copil mic
NOU
offtopic: Tataru si Arahat nu si l-au permis pe Dr House precum frantujii:
imgur.com/v22BxYd
NOU
Hai ca lucrurile merg spre bine in cazul primarului din Sangeorz-Bai. Daaaa, a intervenit sotia, care a rezolvat definitiv situatia, asa, ca o mama iubitoare si care acuza contra-candidatii politici ai blajinului sot de defaimare. Ma gandesc ca astia, adversarii politici, au intrat in casa lor, au dezbracat, pus in genunchi si umilit fetita, au inregistrat totul si au dat presei inregistrarea. Si ca sa vedeti mizeria societatii romanesti, va rog accesati pagina de FB a taticului, sa vedeti hoarde de sustinatori care-l sustin si incurajeaza.
NOU
Vezi: Nouă înregistrare în care Traian Ogâgău își terorizează familia / Primarul, despre clipul în care-și umilește fetița: „Nu e moarte de om” / Fosta soție a edilului îi ia apărarea acestuia (VIDEO)
Alta inregistare cu psihopatu’! De unde se vede ca violenta fizica si de limbaj din primul film nu sunt o exceptie ci fac parte din cotidianul bietilor lui copii! Din pacate, ca asta sunt multi! Nebuni periculosi ce joaca rol de om normal intre oameni dar, de fapt, ei sunt monstrii!
NOU
Mă simt ca o excepție pe aici, dar m-am născut înainte de Revoluție și nu am luat bătaie de la ai mei. Da, am fost certată pentru sărit calul, dar pedepsele erau gen tăiat privilegii – nema ieșiri cu prietenii, adio tv, adio dulciuri. Cea mai rea pedeapsă (din punctul meu de vedere) a fost când nu m-au lăsat la ceva zi de naștere (și atunci am avut noroc că s-a lăsat cu bătaie și poliție la party).
Dintre apropiați cei pe care îi știu că au luat bătaie de mici sunt fix aceia care acum se văd din an în paști cu părinții sau nici măcar nu mai vorbesc cu ei. Și mi se pare normal, bătaia nu e iubire sau disciplinare, bătaia e slăbiciune și lipsă de control a adultului.
Copiii mei sunt crescuți cu multă libertate dar și câteva reguli stricte. Copii fiind își petrec mare parte a timpului încercând să le încalce. Niciodată nu mi-a trecut prin cap să le aplic corecții fizice. Avem metode mai eficiente și mai puțin traumatizante. Prefer să nu facă o prostie pentru că înțeleg că nu e o idee bună, că se pot răni sau cineva poate suferi. Nu pentru că-s morți de frica bătăii.
NOU
Nu știu voi, eu mi-am încuiat bunica afară din casă că nu mi-a zis că pleacă la nu-știu-ce treabă.
Băi și-a venit și se miloagea pe la geamuri să-i dau drumu.
– Hai, măi copchile, că trebuie să face de-ale gurii, că vine bunic’tu de la deal.
Iar eu nu, nu și nu.
Pe seară a venit bunicul.
Ăla tâmpit, că probabil cu el semăn, zice, lasă femeie că oricum nu mai avem nevoie de casă, facem alta, la asta îi dăm foc. la care eu bucuros:
– Te-ajut și eu bunicule, îi dau foc pe dinăuntru.
Vă zic, s-au dus bunicii mei în pământ nu doar cu peri albi ci și cu peri lipsă.
Nu m-au bătut niciodată iar bunica a fost cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodată.
În schimb mama…
Mama…
NOU
E masochism ca mi-as dori un copil cum ai fost tu? 😀
NOU
Nareaza, nea ilie
NOU
@jaqatta @ Tanta Doare rau povestea voastra si a tuturor celor care au avut parte de o copilarie plina de suferinta. Suferinta provocata de parinti! Din pacate, familia nu este mereu locul ala sigur ce ar trebui sa fie, locul in care sa fim protejati si iubiti. Sper ca in timp sa vina vindecarea si uitarea.. alaturi de cei dragi si iubiti azi de voi..
NOU
Uau, sa te cheme Ogâgău si sa iesi in fata! 🙂
Despre subiect, eu cred ca e traditie romaneasca probabil preluata de la rusi. Acuma nu ca am fost cine stie ce nici inainte sa ne intalnim cu sovieticii. “Bataia e rupta din rai”. Si se intampla nu numai cu copiii, ci si femeile. Chiar si cainii in lant. Fiind asa de comuna, treaba cu bataia nici nu mai e observata. Nu se deranjeaza nimeni. Si e 2020, nu 1945.
Si nu e numai ata, mai avem ca natie si alte chestii in care aratam f frumos ce caracter de kkt avem, de exemplu:
www.facebook.com/corinabacanu.ro/posts/884035398792804
NOU
// offtopic
Uite niste copii cu părinti denaturați
2o7fsh4anuayrnrhe3us6v71-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2015/04/kids-dirty.jpg
NOU
articolul asta insotit de comentariile pica la fix acum, ca sunt in certuri cu ai mei de cateva saptamani. Pe tema unei masini, pe tema concediului, ca eu vreau la Praga dar ei insista sa imi bage Viena, desi Viena am mai vazut-o. Lor le e frica de corona din Cehia. Si inca cateva mizerii marunte. DE la anul chiar trebuie sa ma mut singur